Anul 2023 este cel mai bun an pentru transportul public de persoane din România, prin investițiile făcute în modernizarea mijloacelor de transport și extinderea metroului în București-Ilfov, țara noastră aflându-se printre țările cu cel mai smart transport în comun din Europa de Est, arată o analiză a Asociației Române pentru Smart City (ARSC).

“Sunt câteva noutăți pe care 2023 le aduce în transportul public, inclusiv stația de metrou Tudor Arghezi din Sectorul 4. Totodată, vor fi 100 de autobuze și tramvaie electrice în București, montarea stațiilor electrice pentru autobuze fiind deja începută”, a declarat Eduard Dumitrașcu, președinte ARSC, în cadrul evenimentului ROPAT 2023, care a reunit autoritățile din transport la Palatul Parlamentului pe 16-17 noiembrie.

În cadrul ROPAT, autoritățile române și reprezentanți ai mediului privat au făcut o radiografie a transportului public în România.

Radu Dragomir, CEO Urban Scope – compania care a atras peste 1 miliard de euro în zona administrației publice din fonduri UE nerambursabile pentru proiecte integrate de mobilitate urbană în 20 de orașe, printre care Sibiu, Buzău, Constanta, Iași, Focșani, Drobeta Turnu-Severin, Botoșani, Călărași, a declarat: “Fondurile europene sunt motorul dezvoltării orașelor din România, iar noi, la Urban Scope, derulăm proiecte importante şi în zona publică, dar și pentru companii private. De asemenea, suntem prima companie care a dezvoltat un centru operațional integrat de management al mobilității urbane. În perioada următoare, focusul companiei este pe concepte de integrare și asigurare a intermodalității sistemelor de transport public.”

Ionel Scrioşteanu, Secretar de Stat la Ministerul Transporturilor a punctat, la rândul său, că prin colaborarea cu Primăria Sectorului 4 pentru construirea stației de metrou Tudor Arghezi a fost obținută o descentralizare, cu finanțare 100%, inclusiv pentru expropriere, care a dus la creștere a capacității administrative la nivel central. Astfel, autoritatea centrală are posibilitatea să se concentreze pe alte proiecte, precum autostrăzile. “Anul acesta depășim 2,7 miliarde de euro pe infrastructură rutieră în România. Aproape în toată țara avem șantiere deschise pentru drumuri. Ținta este să ajungem la 1.000 km. În maximum o lună și jumătate dăm în trafic 100 km de autostradă și drum expres, iar anul viitor peste 200 km de autostradă și drum expres. Statul trebuie să-și asume cel puțin un nivel de finanțare cum avem astăzi pentru a atinge încă 1.000 de km de autostrăzi. De asemenea, este foarte important să avem 3-4 proiecte de tren metropolitan și insist ca acolo unde se dezvoltă acest tip de proiect să fie intermodalitate cu transportul urban. În 2024 vom avea primii kilometri de autostradă A0 pe centura Capitalei, reușim să închidem primii kilometri cu A1 și A2 și dezvoltăm în continuare conceptul de drum radial.”

Totodată, Vasile Diaconescu, directorul general al Astra Vagoane Călători, a subliniat că, în afară de tramvaiele noi pentru București, a realizat 100 de tramvaie pentru alte 5 orașe din țară. “Ne bucurăm că și București, singura capitală care nu avea tramvaie noi, va ajunge la tramvaiul nou cu numărul 53.”

Viceprimarul General al Municipiului București, Stelian Bujduveanu, a declarat că urmează să recepționeze 100 de autobuze electrice și că există în plan achiziționarea a 100 de troleibuze și 62 de tramvaie noi.

“Dacă vrem să avem un transport public sustenabil, trebuie să avem o integrare cu METROREX, cu extindere în Ilfov. Trebuie să analizăm ce anume trebuie să schimbăm pentru a oferi un acces ușor în oraș românilor din comunele de lângă București. […] De asemenea, este hilar ca staționarea pe prima bandă să fie sancționată cu 140 lei. Iar dacă parcarea în centru nu costă, nu va exista un incentive ca cetățenii să lase mașinile în parcare, acasă. Totodată, vrem să scutim camioanele electrice de taxa de oraș”, a declarat acesta.

În completare, Rareș Hopincă, Prefectul Municipiul București, a subliniat că sumele pentru gestionarea transportului public bucureștean “sunt copleșitoare”. “O problemă care se rezolvă cu bani este doar o cheltuială. Sănătatea bucureștenilor este o problemă. Trebuie să ne punem problema cum să creăm un mediu mai sănătos în capitală. Una este modernizarea transportului. Nu am văzut capitală europeană dezvoltată, funcțională și cu un nivel al vieții de top fără să aibă transport public de calitate eficient. Toate capitalele cu acest tip de transport eficient taxează mult mai mult parcarea. Un mediu sănătos se câștigă cu măsuri dure. E nevoie să ne aliniem marilor capitale europene, ceea ce înseamnă că o mașină te costă foarte mulți bani. Nouă luni pe an în București se poate circula cu un moped. Oamenii trebuie să ajungă la muncă, dar cum facem să ajungă la muncă este responsabilitatea noastră, a tuturor.”

Totodată, Magda Peșu, directorul general Anadolu Automobil Rom, a amintit importanța impactului pe care mobilitatea electrică îl are. “Apreciem colaborarea cu Primăria Municipiului Aiud în proiectul de transport ecologic, care reflectă angajamentul nostru comun pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii necesare asigurării unui serviciu de transport public auto durabil, atractiv și eficient. Prin acest proiect, contribuim la construirea unui depou modern destinat transportului electric, un pas crucial în reducerea amprentei de carbon și îmbunătățirea calității aerului în Aiud și împrejurimi.”

Transportul public din orașele din România se află printre cele mai avansate din Europa de Est, trecând printr-un proces continuu de transformare digitală în ultimii ani prin investiții în autobuze electrice, sisteme de plăți electronice și aplicații mobile, arată o analiză a Asociației Române pentru Smart City (ARSC). ”Suntem încântați să vedem că România evoluează rapid către un sistem de transport public inteligent, cu soluții digitale care aduc beneficii semnificative călătorilor și întregii societăți. Acest avans nu doar îmbunătățește experiența călătorilor, ci contribuie și la reducerea impactului asupra mediului și la eficientizarea operațiunilor. Desigur că este nevoie în continuare de investiții în infrastructura de transport în comun, însă progresul din ultimii ani a fost unul rapid, cel mai accelerat din regiune”, declară Eduard Dumitrașcu.

Printre principalele realizări care au contribuit la acest avans se află în primul rând creșterea flotei de autobuze electrice, integrarea sistemului de plăți digitale în mijloacele de transport, soluții de ride-sharing și dezvoltarea de aplicații mobile pentru transport în comun care ajută la optimizarea călătoriilor. Aceste inovații facilitează o mai bună coordonare a traficului urban în special, reducând timpii de așteptare și îmbunătățind fluxul călătorilor.

Cele mai bune exemple de orașe cu un sistem de transport public vizibil îmbunătățit, care încadrează localitatea într-una de tip smart city, sunt Cluj-Napoca, Oradea, Brașov, Turda, Suceava și București. Acestea au implementat sisteme avansate de ticketing și informare în timp real, au integrat tehnologii pentru monitorizarea traficului și au investit în vehicule ecologice care contribuie la un mediu urban mai curat și mai sănătos.

Abonament newsletter

Alte metode de abonament

RĂSFOIEŞTE
Revista Logistic Post (nr. 5 – ianuarie 2024)
Arhiva publicațiilor
VIDEO    Interviuri
Video interviu Danor Ionescu: Pall-Ex, 10 ani de succes în România
Anul acesta se împlinesc 10 ani de când conceptul Pall-Ex a fost adus în România de către Danor Ionescu, cel care este acum CEO-ul companiei. Activitatea a început în 2011 cu 16 parteneri, număr care ...

Căutare

Sari la conținut