CE vrea să sprijine legislativ şi cu fonduri producția europeană de microcipuri

Ca urmare a întreruperilor de aprovizionare din ultimii ani, Comisia Europeană propune înființarea unui „fond pentru microcipuri” de 11 miliarde de euro care să acopere activitatea de cercetare şi dezvoltare a tehnologiilor şi un total de 43 de miliarde de euro investiţii publice şi private pentru întreaga secțiune transversală a industriilor bazate pe cipuri. În esenţă, CE propune un proiect pentru o „lege europeană a cipurilor”, care a fost prezentat mai devreme decât fusese preconizat. Președintele CE, Ursula von der Leyen, a vorbit despre asta încă din septembrie anul trecut, dar la momentul respectiv acesta trebuia creat până în a doua jumătate a lui 2022.

„Pachetul de microcipuri” al Comisiei prevede mobilizarea a aproximativ 43 de miliarde de euro pentru propria dezvoltare și producție în Europa și sprijinirea pieței în cazuri speciale și specifice, cu o serie de recomandări pentru a asigura continuitatea importurilor de microcipuri. Potrivit comisarului UE pentru piața internă, Thierry Breton, obiectivul este nu mai puțin decât dublarea cotei actuale de 10% a producției UE în furnizarea mondială de cipuri până la sfârșitul deceniului. Experții notează că ponderea furnizorilor europeni pe piața semiconductorilor era odinioară mult mai mare – inițial 40% -, dar relocarea sectorului care caută un mediu de producție mai ieftin în Asia a schimbat complet concentrarea globală a producției.

Malaezia, India, China, dar mai ales Taiwan, conduc acum producţia, iar asta a dus la o experiență amară în industria auto mondială din a doua jumătate a lui 2020, când producția din Malaezia aproape că a încetat în urma epidemiei de coronavirus. Din cauza timpului de nefuncționare și a modificării preferințelor de producție ca urmare a penuriei de semiconductori, pierderea industriei auto în 2021 pare a fi de până la 10 miliarde de dolari. Iar pierderea economică și financiară a fost cuplată recent cu teama politică nespusă privind incertitudinea din Taiwan, care se află în fruntea producției de microcircuite avansate şi care ar putea duce la o dependență strategică serioasă pentru capacitățile de producție europene. „Fără microcipuri, nu există digitalizare europeană şi nici autonomie tehnologică. Asigurarea continuității furnizării de cipuri a devenit nu numai o prioritate economică, ci și geopolitică pentru Europa”, a subliniat Thierry Breton.

Mizele sunt atât de mari în acest sens încât Comisia Europeană nu numai că va intra în finanțare din fonduri comunitare, la o scară care nu a beneficiat niciodată nicio industrie în istoria UE (până la 43 de milarde de euro), dar este gata să facă o concesie excepțională în cel mai important principiu al reglementării pieței interne unice a UE – interzicerea ajutorului de stat, notează Infostart. După cum se menționează în expunerea de motive scrisă a CE, art.107 alin.(3) litera (c) Tratatul UE prevede, într-un caz deosebit de excepțional, ca CE să renunțe la interzicerea ajutorului de stat atunci când acesta poate adăuga o valoare semnificativă dezvoltării unei anumite activități economice. Comisia susține că, într-o anumită situație strategică de dezvoltare industrială, garanția unei aprovizionări europene cu cipuri poate fi considerată ca atare.

Aceasta este completată de o recomandare către statele membre să dezvolte un sistem de monitorizare, prognoză și cooperare care să permită supravegherea lanțului global de aprovizionare în viitor, pentru a detecta eventualele dificultăți şi a dezvolta canale alternative din timp. Echipa de la Bruxelles a recomandat ca acest punct să fie discutat cu statele membre cât mai curând posibil, iar „proiectul de lege europeană a cipurilor” care include şi „fondul pentru microcipuri” să fie predat deciziei UE, astfel încât Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European să demareze procesul de aprobare.