Din cauza războiului, toate transporturile de tranzit ale Turciei prin Ucraina s-au concentrat la punctul de frontieră Sarp, de la granița cu Georgia. Nici Sarp, nici vama din Georgia și nici vama din Rusia nu au putut înlătura această intensitate, cauză din care camioanele turcești au avut foarte mult de suferit. Mai mult, camioanele care au ajuns în Rusia cu 7 zile înainte de război nu s-au putut reîntoarce în Turcia nici după o lună şi jumătate. Iar toate aceste neajunsuri şi perioade prelungite au crescut și costurile de transport.

Vorbind pentru Sozcu.com.tr, Abdullah Özer, membru al Consiliului de Administrație al Asociației Internaționale a Transportatorilor din Turcia (UND), a spus: „Această situație nu s-a îmbunătățit de 45 de zile. Sunt camioane care așteaptă de când a izbucnit războiul. De exemplu, în 12 aprilie, aveam 1.102 de vehicule care așteaptau să iasă pe la punctul de frontieră Sarp și să meargă din Turcia în Georgia și în alte țări. În general, numărul, care poate ajunge şi la 1.500 în total, este în creștere zilnic. În afară de asta, alte 6-7.000 de camioane așteaptă să se întoarcă în Turcia. Este un haos total.”

Potrivit informațiilor oferite de reprezentantul UND, un camion din Istanbul ajungea în Rusia înainte de război în 7 zile, prin Bulgaria, România, Moldova și Ucraina, la un cost de 3.500 de dolari. Acum, când ruta a fost extinsă prin Bulgaria – România – Ungaria – Polonia – Letonia sau Belarus – Rusia, transportul efectuat durează până la 12 zile, iar costul a crescut la 6.250 USD.

De asemenea, înainte de război, se putea ajunge în Rusia prin Karasu și Odesa în 7 zile la un cost de 4.000 USD, însă acum această rută a devenit inutilizabilă, iar punctul de frontieră Sarp, dintre Turcia și Georgia, s-a aglomerat, astfel că timpul de sosire din Georgia în Rusia a crescut de la 15 la 30 de zile.

Calculând costul tuturor acestor așteptări pentru sozcu.com.tr, Abdullah Özer a spus: „Costul așteptării unui singur camion timp de 45 de zile este de 6.000 de dolari”. Oferind informații despre ceea ce transportă camioanele care așteaptă, acesta a spus: că sunt produse care sosesc la Centrala nucleară Akkuyu pe retur. În afară de asta, există materii prime pentru produsele pentru export, cum ar fi cauciuc, cupru sau produse agricole. „Produsul pentru care s-a plătit nu poate ajunge la fabrică. În loc să ajungă în 15 zile, vehiculul ajunge în 50 de zile, iar costurile suplimentare pentru un astfel de vehicul care nu lucrează sunt suportate de companie, inclusiv salariul șoferului, asigurarea vehiculului, orele suplimentare.”

Cu toate acestea, observând că de la izbucnirea războiului nu s-a găsit nicio soluție, Özer a declarat că circulația TIR este de așteptat să crească în zilele următoare: „Trebuie luate măsuri coordonate cu țările vecine, înainte de a se agrava şi mai mult”, a spus el, înaintând câteva propuneri:

  • Porțile de frontieră cu Turkmenistan ar trebui deschise pentru autorizaţiilede tranzit, după închiderea în cei2,5 ani de pandemie.
  • Taxele de tranzit pe care Azerbaidjanul le percepedoarde la vehiculele cu numere de înmatriculare turcești (7-800 USD) ar trebui eliminate.
  • Ar trebui introduse curseRo-Ro din Turcia către Rusia, pentru a reduce aglomeraţia dinvamă şi a scurta timpii de livrare.
  • Vama turcească Sarp ar trebui să funcționeze la cel mai înalt nivel: 600-700 de camioane, nu300-500de camioane ca acum, iar schimburile să fie făcute cu disciplina ordinii militare. „Şi asta pentru că, atunci când un vameș își termină tura, cabina poate rămâne goală o oră până la sosirea celuilalt ofițer. Asta înseamnă că nu există nicio intrare sau ieșire de vehicul în Turcia timp de o oră în fiecare zi.”

Abonament newsletter

Alte metode de abonament

VIDEO    Interviuri
Video interviu Danor Ionescu: Pall-Ex, 10 ani de succes în România
Anul acesta se împlinesc 10 ani de când conceptul Pall-Ex a fost adus în România de către Danor Ionescu, cel care este acum CEO-ul companiei. Activitatea a început în 2011 cu 16 parteneri, număr care ...

Căutare