McKinsey & Company a efectuat la diferență de un an două analize în rândul factorilor de decizie din lanțurile de aprovizionare. Dacă primul sondaj, realizat la început de pandemie, în 2020, a arătat că majoritatea celor chestionați intenționau să își facă lanțurile de aprovizionare mai flexibile și mai rezistente, al doilea sondaj a urmărit pașii care au fost făcuți în acest sens în ultimul an. Studiul se numește „Cum modifică pandemia de Covid-19 lanțurile de aprovizionare“. Majoritatea respondenților mizează de acum înainte pe regionalizarea lanțurilor de aprovizionare. Până acum au reușit să facă acest lucru 60% din cei care activează în industria sănătății și doar 30% dintre cei care lucrează în industria auto.

În mai 2020, când o mare parte din lume se afla încă în restricțiile impuse de primul val al pandemiei, firma de consultanță în management McKinsey & Company a efectuat un sondaj printre directorii lanțului de aprovizionare din diverse industrii și zone geografice. Rezultatul a arătat că majoritatea respondenților (93%) intenționau să își facă lanțurile de aprovizionare mult mai flexibile, mai agile și mai rezistente.

12 luni mai târziu, în al doilea trimestru al anului 2021, McKinsey și-a repetat sondajul cu un grup la fel de divers de lideri ai lanțului de aprovizionare. Acum a cerut respondenților să descrie pașii pe care i-au făcut pentru a-și consolida lanțurile de aprovizionare în ultimul an, cum sunt schimbările făcute în comparație cu cele pe care le previzionau în perioada crizei și cum se așteaptă să evolueze activitatea lor în lunile și anii ce urmează.

Măsuri de reziliență

În sondajul din 2020, puțin peste trei sferturi dintre respondenți au spus că plănuiesc să modifice fizic amprenta lanțului lor de aprovizionare. Ceea ce au și făcut, într-o proporție de 92%. „Dar sondajul a relevat schimbări semnificative în strategia de amprentă. Anul trecut, majoritatea companiilor au planificat să tragă mai multe pârghii în eforturile lor de a îmbunătăți reziliența lanțului de aprovizionare, combinând creșterea stocului de produse, componente și materiale critice cu eforturile de diversificare a bazelor de aprovizionare în timp ce localizează sau regionalizează rețelele de aprovizionare și producție. În practică, firmele se așteptau mai mult să crească stocurile și mai puțin să diversifice bazele de aprovizionare (aprovizionarea cu materii prime fiind o excepție notabilă), fie să implementeze strategii de nearshoring sau de regionalizare.”

Diferitele industrii au răspuns provocării rezilienței în moduri semnificativ diferite, a observat studiul. Jucătorii din domeniul sănătății se remarcă drept lideri ai rezilienței. Ei au aplicat cea mai largă gamă de măsuri, 60% dintre respondenții din domeniul sănătății spunând că și-au regionalizat lanțurile de aprovizionare și 33% au mutat producția mai aproape de piețele finale.

În schimb, doar 22% dintre jucătorii din industria auto, aerospațială și de apărare au avut producția regionalizată, chiar dacă mai mult de trei sferturi dintre ei au prioritizat această abordare în răspunsurile la sondajul din 2020. Jucătorii de produse chimice și metale au făcut cele mai mici modificări generale ale amprentei lanțului lor de aprovizionare în ultimul an.

Unele dintre aceste diferențe între sectoare pot fi atribuite caracteristicilor structurale ale industriilor implicate: de exemplu, produsele chimice și metalele sunt sectoare intensive în active, cu locuri de producție mari și costisitoare. Investițiile în noi capacități pot dura ani până la finalizare. Alți respondenți ne-au spus că s-au chinuit să găsească furnizori potriviți care să le susțină planurile de localizare.

În ciuda acestor provocări, regionalizarea rămâne o prioritate pentru majoritatea companiilor. Aproape 90% dintre respondenții chestionați au spus că se așteaptă să urmărească un anumit grad de regionalizare în următorii trei ani, iar 100% dintre respondenții atât din sectorul sănătății, cât și din sectoarele de inginerie, construcții și infrastructură au spus că abordarea este relevantă pentru sectorul lor.

Managementul riscului

Pandemia a împins riscul în vârful aproape a oricărei agende corporative, se arată în studiu. Pentru prima dată, majoritatea respondenților (95%) spun că au procese formale de gestionare a riscurilor în lanțul de aprovizionare. Încă 59% dintre companii spun că au adoptat noi practici de gestionare a riscurilor în lanțul de aprovizionare în ultimele 12 luni. Doar 4% au creat o nouă funcție de management al riscului de la zero, dar majoritatea respondenților spun că și-au consolidat capacitățile existente.

Acțiunile întreprinse de companii au variat în funcție de maturitatea înainte de criză a capacităților lor de gestionare a riscurilor din lanțul de aprovizionare. Companiile cu experiență redusă sau deloc în managementul riscurilor au avut tendința de a investi în noi instrumente software, în timp ce organizațiile cu maturitate mai mare s-au concentrat în principal pe implementarea de noi practici, arată studiul.

Monitorizarea proactivă a riscurilor furnizorilor a fost obiectivul principal al acestor eforturi, însă aproape jumătate dintre companiile participante la sondaj spun că înțeleg riscurile cheie cu care se confruntă principalii furnizori. Dar doar 2% pot face aceeași afirmație despre furnizorii secundari. Acest lucru contează deoarece multe dintre cele mai presante lipsuri de aprovizionare de astăzi, cum ar fi semiconductorii, au loc în aceste niveluri mai profunde ale lanțului de aprovizionare.

Investiții în digitalizare

Potrivit studiului, criza a fost un catalizator pentru digitalizarea în continuare a proceselor lanțului de aprovizionare de la un capăt la altul. „O majoritate covârșitoare a respondenților la sondaj spun că au investit în tehnologiile lanțului de aprovizionare digital în ultimul an, majoritatea investind mai mult decât au planificat inițial.

Eforturile de digitalizare în curs se vor concentra cel mai probabil pe vizibilitate, deoarece companiile se străduiesc să obțină o imagine mai bună a performanței în timp real a lanțurilor lor de aprovizionare.

Cu toate acestea, talentul rămâne o barieră majoră în calea digitizării accelerate, iar decalajul de competențe se mărește. În sondajul McKinsey din 2020, doar 10% dintre companii spuneau că au suficient talent digital intern. Și până în acest an, cifra a scăzut dramatic, la doar 1%.

Respondenții raportează o serie de acțiuni în desfășurare pentru a aborda decalajul de competențe digitale, inclusiv recalificarea (55%) sau redistribuirea (30%) personalului existent, angajarea de noi talente de pe piața muncii (52%) și angajarea de personal contractual specializat pentru anumite proiecte (21%).

Lanțuri de aprovizionare în punctul de inflexiune

Studiul a concluzionat că, în ultimul an, liderii lanțului de aprovizionare au luat măsuri decisive ca răspuns la provocările pandemiei: adaptarea eficientă la noile moduri de lucru, creșterea stocurilor și creșterea capacităților lor digitale și de gestionare a riscurilor. Cu toate acestea, în ciuda progresului, alte evenimente recente au arătat că lanțurile de aprovizionare rămân vulnerabile la șocuri și întreruperi, multe sectoare luptând în prezent pentru a depăși deficitele din partea ofertei și constrângerile legate de capacitatea logistică. „E îngrijorător că aceste noi probleme apar în momentul în care liderii de rang înalt își îndepărtează atenția de la problemele lanțului de aprovizionare. În multe sectoare, există semne că rata investițiilor în tehnologiile lanțului de aprovizionare digital încetinește. Decalajele de talente sunt mai mari ca niciodată, transparența de la un capăt la altul rămâne evazivă, iar progresul către structuri mai localizate și mai flexibile ale lanțului de aprovizionare a fost mai lent decât se anticipase.

Lunile următoare ar putea fi critice pentru liderii lanțului de aprovizionare. Unele companii vor profita de impulsul pe care l-au câștigat în timpul pandemiei, cu acțiuni decisive pentru a-și adapta amprenta lanțului de aprovizionare, a-și moderniza tehnologiile și a-și dezvolta capacitățile. Alții pot aluneca înapoi, revenind la vechile moduri de lucru care îi fac să se lupte cu concurenții lor mai agili în ceea ce privește costul sau serviciul, și totuși vulnerabili la șocuri și întreruperi.”

Abonament newsletter

Alte metode de abonament

RĂSFOIEŞTE
Revista Logistic Post (nr. 5 – ianuarie 2024)
Arhiva publicațiilor
VIDEO    Interviuri
Video interviu Danor Ionescu: Pall-Ex, 10 ani de succes în România
Anul acesta se împlinesc 10 ani de când conceptul Pall-Ex a fost adus în România de către Danor Ionescu, cel care este acum CEO-ul companiei. Activitatea a început în 2011 cu 16 parteneri, număr care ...

Căutare

Sari la conținut