DHL Italia e acuzată de evaziune fiscală, facturi false și exploatarea lucrătorilor

Un alt mare scandal lovește lumea logisticii. Procurorul din Milano a acuzat DHL Supply Chain Italy, filiala italiană a gigantului logistic german, că a folosit contracte ilicite de furnizare a forței de muncă, cu tarife impuse de client, și că nu a plătit TVA și contribuții către aceste cooperative.

Aceste firme nu deţineau proprietăți, astfel că trezoreria nu a putut recupera impozitul, iar muncitorii nu s-au bucurat de nicio protecție, fiind nevoiți să treacă de la o firmă la alta, sub pedeapsa pierderii locurilor de muncă. În cele din urmă, clientul era „adevăratul beneficiar al fraudei”, arată Uomini e Trasporti. DHL a avut astfel la dispoziție o masă impresionantă de operatori, cu o mare flexibilitate și la prețuri mai mici decât tarifele orare ale pieței. Ancheta a dezvăluit că, între 2016 și 2019, peste 1.500 de lucrători au fost angajați de la 23 de cooperative false care făceau parte din sistem.

Pe baza acestor acuzații, procurorii au semnat un decret urgent de sechestru preventiv a 20 de milioane de euro pentru infracțiuni fiscale, atât împotriva companiei anchetate, cât și împotriva fostului și actualului președinte al companiei.

În practică, sistemul de contracte de muncă al DHL în Italia este caracterizat, potrivit acuzării, de prezența „cooperativelor, consorțiilor sau companiilor care au o forță de muncă mare și acționează ca simple rezervoare de muncă”, facilitând astfel atât exploatarea lucrătorilor, cât și concurența neloială. Aceasta este o situație similară celei din mai 2019 care a implicat Ceva Logistics sau celei privind livratorii UberEats.

Ancheta s-a născut din contradicția dintre cifra de afaceri a DHL din 2018, în valoare de 355 de milioane de euro, şi doar 932 de certificări unice emise în același an. Iar contribuțiile plătite nu corespundeau numărului de lucrători. Sistemul de evaziune fiscală creat prevedea trei protagoniști: „companiile-tanc”, de obicei cooperative, care transferau forța de muncă de la una la alta, omiţând în mod sistematic plata TVA și a contribuțiilor; „companiile filtrante” intermediare, în general consorții cărora le-au facturat cooperativele; clienții finali care facturau către companiile de filtrare și stipulau oferte la prețuri reduse.