Global Gateway este răspunsul Europei la Drumul Mătăsii

Avantajul economic obținut de China și dificultățile legate de conflictul din Ucraina au dat un nou impuls Uniunii Europene în implementarea Global Gateway, un plan de 300 de miliarde de euro care va spori infrastructura strategică a continentului, telecomunicațiile și aprovizionarea cu energie. Planurile UE nu au fost încă dezvăluite, dar investițiile în sectorul transporturilor, concentrate în principal pe granița de est, oferă o indicație clară a strategiei adoptate.

În nord-estul Europei, cel mai important proiect este Rail Baltica, o rețea feroviară transfrontalieră aflată în construcție, care va lega ţările baltice de Polonia. Estonia, Letonia și Lituania vor fi legate de Białystok și Varșovia printr-o cale ferată de mare viteză de 870 km, care va facilita transportul de persoane și mărfuri într-o zonă geopolitică strategică. Lucrarea presupune construirea celui mai lung pod de cale ferată din ţările Baltice, care se va întinde pe 1,5 km peste râul Neris și al cărui șantier a fost deja inaugurat, podul de cale ferată peste râul Daugava din Letonia, dar și noua gara centrală din Riga. Finalizarea lucrărilor, finanțate în proporție de 85% prin programul Mecanismului Conectarea Europei al UE, este programată pentru 2026 și va duce, de asemenea, la o reînnoire a rețelelor electrice din jur, legate și astăzi de rețelele rusești.

România a semnat în august 2022 un important contract de finanțare prin PNRR pentru modernizarea infrastructurii feroviare până în 2030. Actuala rețea este foarte extinsă și ramificată, dar și învechită și, datorită proiectelor aprobate, vor fi aduse la standardele europene. Trenurile vor putea circula cu o viteză de 160 km/h, trecerile la nivel vor fi eliminate și întreaga rețea va fi electrificată. Mai mult, până la sfârșitul lui 2023, va fi inaugurat podul Brăila peste Dunăre, cel mai lung din România și al doilea cel mai lung pod suspendat din toată Europa.

Comisia Europeană a aprobat, de asemenea, 110 milioane de euro pentru modernizarea unui coridor feroviar din vestul Bulgariei, între Sofia și granița cu Serbia. Traseul face parte dintr-un coridor mai larg care leagă Turcia de Europa Centrală și care își propune să creeze o alternativă valabilă la traficul eurasiatic care trece prin Rusia. Investiția este în conformitate cu planul European Green Deal de promovare a transportului de mărfuri durabil și este de așteptat să fie finalizată până în 2027.

Investițiile continuă în Polonia, unde începe în curând proiectul CPK (Centralny Port Komnikacyjmy), cunoscut și sub numele de Solidaritate. Acesta este un nou hub intermodal care va integra infrastructura pentru transportul aerian, feroviar și pe autostradă și presupune construirea, la sud-vest de Varșovia, a celui mai mare aeroport din UE, cu o suprafață de 30 de kilometri pătrați și care va fi deservit de douăsprezece noi linii de cale ferată pentru un total de aproximativ 2.000 km de linie nouă.

Noul aeroport din Radom, de la sud-estul Varșoviei, se va deschide în 2023, în timp ce aeroportul Jana Pawła II din Cracovia-Balice va fi extins prin construirea unui nou terminal de marfă. Proiectul face parte din așa-numitul Masterplan, un program de 100 de milioane de zloți (aproximativ 21 de milioane de euro) destinat construirii unui depozit de 2.700 m2, o secțiune de birouri dar și noi căi de acces rutier și feroviar.

Investițiile rutiere se vor concentra pe dezvoltarea autostrăzii S10 între Varșovia și Szczecin, a autostrăzii A50 din jurul capitalei și a autostrăzii A2 între Varșovia și Łódź. Totodată, au fost deja deschise circulației unele tronsoane din Via Carpatia S19, o nouă autostradă care va face legătura între nordul și sudul țării și va parcurge o distanță de aproximativ 700 km. În decembrie 2022, ministrul polonez al infrastructurii Andrzej Adamczyk a anunțat că lucrarea a fost inclusă oficial în rețeaua de transport Ten-T și că, în consecință, va putea beneficia de fonduri europene care să garanteze încheierea acesteia.

Summitul privind excelența feroviară în Balcani, ce va avea loc pe 21 februarie la Sofia, va avea pe agendă proiectul de cale ferată dintre Skopje și granița cu Bulgaria, o infrastructură vitală care leagă portul Durres de la Marea Adriatică de portul Varna de la Marea Neagră. De asemenea, lucrările sunt pe cale să înceapă la construcția unui nou coridor feroviar care va lega Grecia de Bulgaria și care va fi esențial pentru circulația mărfurilor între Marea Egee, Marea Neagră dar și portul Ruse.

Noul cadru al Uniunii Europene pare așadar conturat și, prin urmare, se extinde de-a lungul întregii granițe de est, de la nord la sud. Funcția sa dublă va fi de a sprijini economia continentului, de a promova circulația mărfurilor și a oamenilor prin rețele durabile, dar și de a bloca calea către competiția din Rusia și China, atât fizic, cât și metaforic. Evenimentele din ultimul an din Ucraina au dat impulsul decisiv proiectelor care s-au discutat de mult și acum prind rapid contur, mai ales datorită fondurilor UE alocate.