Potrivit unui studiu Coface, insolvenţele din Germania au scăzut substanţial în 2020, comparativ cu 2019, în ciuda celei mai grave recesiuni din 2009 până în prezent. Acest lucru se datorează în mare măsură programelor de sprijin public. Totuşi, cererile anunţate timpuriu pentru demararea procedurilor de insolvenţă (Regelinsolvenzverfahren) în instanţe au crescut brusc în februarie şi martie, ceea ce semnalează o creştere în curs a insolvenţelor corporative în următoarele luni. Modelul de prognoză al Coface arată că până la 4.030 de insolvenţe au fost prevenite prin ajutoarele de stat în 2020, dar acestea s-ar putea manifesta în 2021/2022. Din perspectivă corporativă, criza este departe de a se fi terminat.

În 2020, 15.840 de companii au intrat în insolvenţă în Germania. Datorită ajutoarelor, acesta este cel mai scăzut nivel de insolvenţe din 1993 încoace şi cea mai puternică scădere (-15,5% faţă de 2019) din 1975 încoace.

Anul 2021 a început cum a sfârşit 2020, cu un număr foarte mic de insolvenţe, însă nu toate sectoarele sau regiunile au beneficiat de această situaţie favorabilă. Pentru a primi ajutor de stat, companiile trebuiau să demonstreze că modelul lor de afaceri funcţiona înainte de pandemie, adică în decembrie 2019. Deoarece sectoarele de metale şi auto se aflau în recesiune de la sfârşitul lui 2018, unele companii nu au îndeplinit criteriul, nu au obţinut ajutor de stat şi au intrat în insolvenţă. Insolvenţele din sectorul metalelor au crescut cu 7,1% în 2020, în timp ce creşterea în sectorul auto a fost de 31,6%. Aceste creşteri în sectoare specifice nu au schimbat structura generală a insolvenţelor din Germania: majoritatea insolvenţelor provin din servicii de afaceri, construcţii şi ospitalitate, precum şi din vânzările cu amănuntul şi transporturi. Metalele reprezintă doar 3% din totalul insolvenţelor în 2020, iar sectorul auto, 0,5%, subliniază sursa citată.

Insolvenţele au afectat în special microîntreprinderile şi IMM.

În 2020, creanţele au crescut cu 65% faţă de 2019. Unele sectoare s-au remarcat: industria hotelieră a raportat o creştere a creanţelor cu 383% de la an la an, sectorul comerţului şi retailul au avut o creştere de 116%, finanţele şi asigurările, 124%. La polul opus, creanţele în construcţii au crescut cu doar 7%, în timp ce transporturile au raportat o scădere de 84%.

Guvernul federal german a implementat măsuri de sprijinire a companiilor în timpul pandemiei. Împrumuturile au fost cele mai utilizate în primul an de criză, ajungând la 49 miliarde EUR. În timp ce programul de împrumut era iniţial adresat doar companiilor mijlocii, acesta a fost extins şi la companiile foarte mici la începutul celui de-al doilea blocaj, în noiembrie 2020. Fondul de stabilizare economică pentru companiile mari, unul dintre principalii piloni de sprijin, a fost puţin utilizat (doar 8,4 miliarde din 600 miliarde EUR) şi în principal de către sectorul turismului.

Chiar şi cu sprijin public semnificativ, este foarte probabil ca aceste măsuri să fie ori insuficiente, ori prea lente la nivel de efect pentru a menţine echilibrul finanţelor corporative. Ospitalitatea şi vânzările cu amănuntul par a fi două sectoare în care suportul financiar se epuizează şi în care insolvenţele sunt mai probabile, după un blocaj de 6 săptămâni în primăvara lui 2020 şi un blocaj de 5-6 luni în iarna 2020/primăvara 2021.

Conform simulării grupului Coface, insolvenţele totale ar fi trebuit să crească cu 6% în 2020 faţă de 2019. În realitate, insolvenţele au scăzut cu 15,5%. Prin urmare, o cotă de până la 21,5% (sau 4.030 insolvenţe) ar putea fi în curs de desfăşurare. Cea mai mare parte ar trebui să provină din ospitalitate (660), urmată de transporturi şi construcţii (420 fiecare), producţie (230) şi retail (190). Acest lucru arată că, în ciuda unui număr mic de insolvenţe în 2020, factura corporativă din pandemie nu a fost încă plătită.

Abonament newsletter

Alte metode de abonament

RĂSFOIEŞTE
Revista Logistic Post (nr. 5 – ianuarie 2024)
Arhiva publicațiilor
VIDEO    Interviuri
Video interviu Danor Ionescu: Pall-Ex, 10 ani de succes în România
Anul acesta se împlinesc 10 ani de când conceptul Pall-Ex a fost adus în România de către Danor Ionescu, cel care este acum CEO-ul companiei. Activitatea a început în 2011 cu 16 parteneri, număr care ...

Căutare

Sari la conținut