În România, 7 din 10 companii au întârzieri la plata facturilor

Potrivit unei analize KeysFin, 7 din 10 companii au întârzieri la plata facturilor, principalele cauze menționate fiind lipsa resurselor financiare disponibile, neîncasarea facturilor de la clienți, creşterea costurilor operaţionale şi diminuarea vânzărilor.

Potrivit BNR, aproximativ o treime dintre firme se încadrează în zona de risc din perspectiva îndatorării, acestea având un grad de îndatorare raportat la capitaluri de peste 200%.

O altă constatare KeysFin arată că numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut cu peste 35% în primul semestru. La finele lunii iunie 2022, în România existau 240.323 de societăţi cu participare străină la capitalul social, în top, ca număr, aflându-se cele cu investitori din Italia, respectiv 51.167 (capital subscris de 3,967 miliarde de dolari). Pe de altă parte, cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,582 miliarde de dolari, în 5.792 de firme.

Numărul firmelor radiate la nivel naţional a crescut cu 8,77% în primele şase luni din 2022, cele mai multe radieri fiind înregistrate în Bucureşti – 5.607 (+8,81 faţă de ianuarie-iunie 2021) şi în judeţele Timiş – 1.605 (+4,15%), Constanţa – 1.584 (+14,12%) şi Cluj – 1.564 (+10,92%);

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa – 295 (în creştere cu 19,43% faţă de primele şase luni ale anului trecut), Călăraşi – 303 (+5,57%) şi Covasna – 317 (+6,02%).

Rata inflației va intra pe o traiectorie descendentă în T4 2022

Prognoza macroeconomică rămâne marcată de incertitudini deosebite, fiind strict condiționată de ipotezele referitoare la implicațiile în plan economic ale evoluției invaziei Rusiei în Ucraina. Astfel, scenariul de bază este fundamentat sub ipoteza unei atenuări a efectelor negative ale războiului începând cu anul 2023.

De asemenea, se preconizează menținerea sancțiunilor impuse Rusiei pe tot intervalul proiecției și se presupune că nu vor fi necesare raționalizări pe scară largă ale consumului de energie în țările europene, care să perturbe semnificativ activitatea economică.

Pe termen scurt, rata anuală a inflației IPC se va menține la niveluri ridicate, îndeosebi pe fondul presiunilor asupra inflației de bază, dar și a celor asupra prețurilor energetice, sub impactul suprapunerii unor șocuri multiple de natura ofertei.

Pe termen mediu însă, se anticipează diminuarea graduală a influențelor acestor șocuri, sub ipoteza detensionării graduale a piețelor en gros de energie și a celor ale produselor agroalimentare, precum și a disipării treptate a sincopelor în lanțurile globale de valoare adăugată. În cazul prețurilor energiei, ca și în runda precedentă, a fost adoptată ipoteza de lucru a revenirii acestora la niveluri contractuale actualizate în aprilie 2023, la expirarea măsurilor de plafonare existente în prezent în legislație.

În aceste condiții, rata anuală a inflației IPC se va înscrie pe o traiectorie descendentă din trimestrul IV al anului curent, cu o întrerupere temporară a tendinței în trimestrul II 2023.

Valorile prognozate de BNR pentru finele lui 2022 și 2023 sunt de 13,9% și, respectiv, 7,5%.