Fructele și legumele proaspete și procesate Made in Italy se află în topul exporturilor de produse agroalimentare ale Italiei, cu record istoric de la începutul secolului înregistrat în primele cinci luni ale anului. Saltul de peste 6% a fost favorizat de cererea de alimente sănătoase ca urmare a declanşării pandemiei de Covid-19, arată analiza Coldiretti a datelor Istat.

Primii consumatori de fructe și legume din Italia sunt Franța, Marea Britanie și Austria, reprezentând aproape jumătate (49%) din exporturile naționale în 2021, urmate de Elveția, Olanda și Polonia. În ciuda stării de urgență Covid – evidențiază Coldiretti – exporturile italiene de fructe și legume către aceste țări au crescut semnificativ: Germania înregistrează un salt de aproape 9%, Franța peste 4%, Austria atinge +11%, Elveția depășește 7%, Olanda peste 9%, în timp ce Polonia ajunge la aproape +22%. Doar Regatul Unit are rezultat negativ (-10%), din cauza dificultăților legate de Brexit. „Deficitul logistic italian din cauza lipsei sau absenței totale a infrastructurii pentru transportul de marfă costă țara noastră peste 13 miliarde de euro, cu un decalaj care penalizează sistemul economic național în comparație cu celelalte țări ale UE“, spune președintele Coldiretti, Ettore Prandini, subliniind că „sectorul fructelor și legumelor poate juca un rol principal pentru exporturi, iar obiectivul acordului privind portul Ravenna priveşte tocmai consolidarea și dezvoltarea traficului de produse agroalimentare și fructe și legume prin crearea unui sistem puternic interconectat între zonele de producție și rețeaua națională și europeană de infrastructură pentru a maximiza capacitatea logistică a serviciului Made in Italy.“

Proiectul – evidențiază Coldiretti – vizează, de asemenea, reducerea impactului asupra mediului prin intervenția asupra traficului din zonele cele mai aglomerate, îmbunătățirea accesibilității la hub-uri și a capacității de stocare, pentru a consolida capacitatea de export a IMM şi a capacității logistice a piețelor angro, inclusiv printr-o mai mare digitalizare. Pentru portul Ravenna, considerat o infrastructură strategică și „punct de sprijin al logisticii naționale și central-europene“, sunt planificate interconexiuni cu rețelele feroviare, rutiere și de navigație interioară, crearea de noi zone logistice cu intervenții de digitalizare și securitate portuară, precum și construirea unui nou terminal și a stației de tratare a materialelor de dragare.

Planul prevede, de asemenea, şi înființarea unei Zone Libere Vamale, construirea coridoarelor vamale și alte facilități și simplificări în procedurile administrative și de control. „Este o alegere strategică de a consolida un sistem de manipulare a produselor precum cel italian, în care transportul rutier se referă la 88% din mărfuri, față de o medie europeană care depășește ușor 76%. Italia se situează pe locul al doilea în ceea ce înseamnă intensitatea transportului rutier, după Spania (95%) și înaintea Franței (87,9%), Germaniei (74%) și Olandei (51%).“ Însă asta se reflectă și în costul transportului suportat de companiile italiene. În Italia, costul mediu pe kilometru pentru HGV este egal cu 1,12 €/km, mai mare decât țări precum Franța (1,08 €/km) și Germania (1,04 €/km), dar chiar dublu faţă de realitățile Europei de Est: în Letonia costul este de 0,60 €/km, în România de 0,64 €/km, în Lituania 0,65 €/km, în Polonia 0,70 €/km, potrivit datelor furnizate de Centro Studi Divulga. „Aceasta este o creștere pentru operatorii economici italieni de 11% faţă de media europeană, iar asta împiedică dezvoltarea potențialului economic al țării, în special pentru sectoarele pentru care sistemul logistic este esențial, ca în cazul sistemului agroalimentar național. Din această perspectivă, Planul național de redresare și reziliență (PNRR) poate fi decisiv pentru a acționa în ceea ce privește întârzierile structurale ale Italiei și pentru a debloca toate infrastructurile care ar îmbunătăți legăturile dintre sudul și nordul țării, precum și cu restul lumii pe cale maritimă și feroviară de mare viteză, cu o rețea de hub-uri intermodale, compusă din aeroporturi, trenuri și mărfuri.

 

Abonament newsletter

Alte metode de abonament

VIDEO    Interviuri
Video interviu Danor Ionescu: Pall-Ex, 10 ani de succes în România
Anul acesta se împlinesc 10 ani de când conceptul Pall-Ex a fost adus în România de către Danor Ionescu, cel care este acum CEO-ul companiei. Activitatea a început în 2011 cu 16 parteneri, număr care ...

Căutare