Românii alocă 32% din bugetul pentru cheltuieli pe mâncare și băutură, situându-se pe primul loc în UE din acest punct de vedere, potrivit unui studiu al FoodDrinkEurope. După noi, sunt vesticii cu cel mult 25% și nordicii cu 20%. Astfel, nu este de mirare că țara noastră, alături de Cehia, Polonia și Ungaria, a fost numită de analiști ca fiind zonă cu potențial ridicat de creștere a industriei alimentare, luând în considerare și numărul mare de locuitori de aici. De acest potențial, însă, se bucură în special producătorii străini, având în vedere că majoritatea alimentelor consumate la noi vin din afara țării. Producători care, fiind tot mai conștienți de importanța pieței românești, alături de avantajele pe care le aduce prin salariile încă mici și forța de muncă tot mai calificată, au început să își deschidă aici puncte de producție sau sunt pe cale să facă acest lucru.
În cadrul Bucharest Food Expo, expoziţie dedicată industriei alimentare desfăşurată la Bucureşti luna trecută, am avut ocazia să aflăm cele mai noi tendințe din această industrie de la producători din domenii alimentare variate: Thymos Hungária Kft., Deroni, Via Lactia Investment, Samcom AS. Deşi vin din zone diferite de activitate, şi chiar din ţări diferite, aceştia se confruntă cu aceleaşi provocări, pornind de la forţa de muncă şi ambalaje, până la accesul dificil la rafturile marilor retaileri sau creşterea cheltuielilor cu energia electrică sau materiile prime.
Potrivit previziunilor Statista, la nivel mondial, veniturile de pe piața alimentară ar trebui să se ridice la 1.990 miliarde USD în 2023 (+5,84% CAGR anual, 2023-2028) cel mai mare potențial de creștere fiind atribuit segmentului de alimente pentru bebeluși. Cel mai mare segment al pieței este cel de carne, cu un volum de piață de 387 miliarde USD în 2023 şi cu venituri preponderent generate în China.
Pe piața alimentară, 2,1% din veniturile totale vor reieşi din vânzări online în 2023. De asemenea, este de așteptat să se înregistreze o creștere a volumului de 2,5% în 2024 şi să se ridice la 494 miliarde kg până în 2028. Volumul mediu per persoană pe piața alimentară ar trebui să se ridice la 519,9 kg în 2023.
Piața produselor lactate și a ouălor reprezintă aproximativ 12% din piața alimentară la nivel mondial, iar veniturile totale vor crește aici la peste 1.553 miliarde USD până în 2028. Piața cărnii reprezintă aproximativ 14%, iar venitul mondial pe această piață de consum este de așteptat să atingă 1.875 miliarde USD până în 2028. Segmentul de alimente pentru bebeluși atrage circa 1% din piața globală, iar veniturile sunt estimate cu o creştere la peste 94 miliarde USD până în 2028.
Cehia, Polonia, România și Ungaria – potenţial mare în industria alimentară
Piața alimentară din Europa de Est a fost evaluată de GlobalData la 180,5 miliarde USD în 2022 și este de așteptat să crească la un CAGR de peste 4% în perioada 2022-2027. Bulgaria, Polonia, România și Ucraina sunt piețe de mare valoare, cu o creștere importantă în industria alimentară din Europa de Est.
Pe baza performanței relative a țărilor pe criterii multiple, Republica Cehă, Polonia, România și Ungaria au fost identificate ca țări cu potențial ridicat, în principal datorită dimensiunii mari a industriilor lor alimentare. Dintre țările cu potențial ridicat, Polonia a deținut cea mai mare cotă de valoare a industriei alimentare în 2022.
Categoriile cheie de pe piața alimentară din Europa de Est sunt carnea, panificația și cerealele, produsele lactate și cele din soia, uleiurile și grăsimile, produsele de cofetărie și altele. În 2022, sectorul cărnii a avut cea mai mare pondere, urmat de brutărie și cereale. Se preconizează că uleiurile și grăsimile vor înregistra cea mai rapidă creștere în perioada 2022-2027.
Canalele cheie de distribuție pe piața alimentară din Europa de Est sunt hipermarketurile și supermarketurile, magazinele specializate în alimente și băuturi, magazinele de proximitate, e-commerce și altele.
Materialele cheie de ambalare din regiune sunt ambalajele flexibile, materialele plastice rigide, hârtie și carton, metalul rigid și sticla. Ambalajul flexibil a fost cel mai folosit material de ambalare în 2022, urmat de materialele plastice rigide. În plus, punga/pliculețul a fost cel mai folosit tip de ambalaj anul trecut, urmat de film și cuvă.
După cum menţionează GlobalData, unele dintre mărcile cheie de pe piața alimentară din Europa de Est ar fi Mondelēz International, Unilever, Nestlé, Danone Group și Yildiz Holding, printre altele. Mondelēz International a deținut cea mai mare cotă de valoare în 2022, urmată de Unilever.
Produsele Thymos „condimentează” acum şi piaţa românească
Thymos Hungária Kft., producător și distribuitor de condimente, amestecuri de condimente, marinade și aditivi pentru copt, a prezentat la Bucharest Food Expo gama de produse premium Thymos și Marco Polo. „Ţintim canalele de vânzare cu amănuntul și en-gross, HoReCa, dar mai ales lanţurile de magazine locale. Furnizăm însă şi produse […]
[…] Articolul complet îl puteţi citi în revista Logistic Post nr. 4 / octombrie 2023, disponibilă AICI.