Companiile germane în domeniul energiei văd în România multiple oportunități de investiții în tranziția energetică și totodată o piață importantă în zona energiilor verzi. Reprezentanții a opt firme germane vor explora posibilități de colaborare, dar și de extindere a afacerilor în România, pe durata acestei săptămâni, atât cu prilejul conferinței „Dezvoltarea infrastructurii pentru producția, stocarea și furnizarea energiei din surse regenerabile”, dar și a numeroaselor întâlniri bilaterale cu parteneri locali, pe care Camera de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) le facilitează.
Afacerile germane sunt într-o continuă dinamică în domeniul energiilor regenerabile, iar antreprenorii din această țară au sesizat o situație asemănătoare în România. Acest aspect a fost remarcat și de Sebastian Metz, directorul general AHK România, care a declarat în deschiderea conferinței că Germania și România au activități economice asemănătoare. „Atât în Germania cât și în România avem numeroase industrii mari consumatoare de energie. Suntem în aceeași barcă și de aceea putem să discutăm despre provocări, oportunități și soluții, să învățăm unii de la alții pentru a fi într-o poziție win-win”. El a menționat și contextul european, în care se prefigurează o tendință de combinare a strategiei energetice cu politicile industriale, care să revitalizeze competitivitatea și să completeze Pactul Verde European. „Acest lucru se va întâmpla în următorii ani în Europa și mă aștept să vedem strategii similare și aici în România”, a adăugat el.
Relațiile bilaterale dintre Germania și România sunt mai bune și mai intense ca niciodată, a spus și însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Republicii Federale Germania la București, Christian Plate. În domeniul energiei, deși investițiile în regenerabile și capacitățile de producție au crescut semnificativ în ultimii ani în România, tranziția energetică necesită o infrastructură adecvată în ceea ce privește producția și stocarea, dar mai ales în rețelele de distribuție. „Uneori, energia electrică trebuie să parcurgă distanțe mari de la producătorii de energie la consumatori, provocări cu care se confruntă atât Germania cât și România. În Germania, de exemplu, energia eoliană este generată în principal în nord, în est sau pe mare. Cu toate acestea, cei mai mari consumatori de energie electrică – mai ales marile companii industriale – sunt localizați în sudul și vestul Germaniei. În România, multe centrale fotovoltaice și eoliene sunt situate în sudul și estul țării, iar energia electrică regenerabilă trebuie transportată către vestul țării. Există, de asemenea, problema infrastructurii învechite, care trebuie modernizată”, a explicat el.
Prezent la conferință, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Dan Drăgan a spus că energiile regenerabile vor reprezenta 48,3% din mixul energetic al României până în 2030, potrivit ultimului proiect al Planului Național de Energie și Climă (PNEC). El a menționat cele trei mari categorii de producție de energie ale țării: regenerabilă, nucleară și gazul. Conform PNEC, energia regenerabilă, alcătuită din cea solară, eoliană, hidro, biogaz, geotermală, va produce minimum 10.000 GW suplimentari până în 2030. Pentru energia nucleară, Planul prevede ca cele două unități instalate la centrala de la Cernavodă să fie conectate la rețea până în 2030. În prezent 80% din nevoile interne de gaz sunt acoperite din producția internă, urmând ca până în 2027 acestea să fie complet acoperite din producția internă și chiar securitatea energetică în zonă să poată fi asigurată.
Capacitățile de stocare a energiei electrice capătă mai multă importanță în strategia pe termen lung. Acestea vor fi diversificate și vor consta în baterii, invertoare, tehnologia de stocare termică, hidrocentralele de acumulare cu pompe. „Ne așteptăm să actualizăm studiul de fezabilitate până anul viitor și să putem lansa o procedură de licitație internă pentru parteneri pentru dezvoltarea acestui important sistem de stocare cu pompe de până la 1 GW în partea de nord-vest a României”, a arătat secretarul de stat.
La eveniment au participat reprezentanți ai companiilor românești și germane din domeniu, ai administrației publice centrale și locale, ai institutelor de cercetare, universităților, agențiilor guvernamentale și firmelor de arhitectură.