Cel mai recent chestionar de conjunctură, realizat de AHK România în această primăvară, arată o situație relativ stabilă a afacerilor companiilor germane din România și perspective pozitive în rândul acestora, dar există încă multe riscuri care umbresc perspectivele economiei românești. Sondajul prezintă situația economică și a afacerilor actuale ale companiilor, dar oferă și o imagine de ansamblu a celor mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea afacerilor din punctul de vedere al companiilor, precum și o evaluare a condițiilor pe care le oferă România ca amplasament investițional.
Situația actuală a companiilor germane în România s-a înrăutățit ușor în comparație cu primăvara lui 2023, aceasta fiind acum considerată bună doar de 33% dintre cei chestionați (2023: 45%). Un procentaj de 59% consideră satisfăcătoare situația actuală (2023: 47%), în vreme ce 8% o consideră proastă. În legătură cu așteptările privind evoluția propriilor afaceri, nu sunt schimbări semnificative, starea de spirit fiind în general pozitivă: aproape 40% dintre cei întrebați cred că afacerile lor vor merge mai bine în următoarele 12 luni (2023: 46%), iar 22% văd o înrăutățire a acestora (2023: 16%).
Și estimările în ceea ce privește conjunctura pe următoarele 12 luni s-au înrăutățit ușor fată de anul trecut. Astfel, doar 19% dintre respondenți se așteaptă la o îmbunătățire (2023: 25%), în vreme ce 38% sunt pesimiști (2023: 29%), iar 43% nu se așteaptă la nicio schimbare (2023: 46%). Peste 42% dintre companiile intervievate se așteaptă la o creștere a cifrei de afaceri în acest an, în timp ce 33% nu se așteaptă la nicio schimbare. „În ciuda situației relativ bune a afacerilor și a perspectivelor pozitive, companiile germane din România se tem de evoluții negative ale cadrului fiscal începând cu 2025, pe fondul deficitului bugetar structural ridicat și al necesității de a lua măsuri drastice după alegeri”, declară Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul director al AHK România.
Îmbucurător este faptul că firmele intenționează să-și păstreze numărul de angajați, ba chiar să-l crească: peste 41% doresc să mai angajeze (2023: 42%), iar 41% își vor menține numărul de angajați. Și intențiile legate de investiții rămân neschimbate pentru următoarele 12 luni. 34% dintre companii au de gând să crească investițiile (2023: 40%), în timp ce doar 20% sunt mai prudente și intenționează să cheltuiască mai puțin pentru investiții (2023: 24%).
Cele mai mare riscuri pentru dezvoltare sunt însă lipsa personalului calificat și creșterea costurilor cu forța de muncă (58%). Pentru contracararea acestor riscuri, companiile propun ca măsuri formarea continuă (57%), accelerarea automatizării și a digitalizării (57%), intensificarea cooperării cu instituțiile de învățământ (45%). Apelarea la lucrători temporari este, de asemenea, luată în considerare de 28% dintre companii (2023: 14%).
Un alt risc pentru afaceri este scăderea cererii, spun 49% dintre companii. Acestea se așteaptă la o continuare a crizei cererii, atât din țară cât și din exterior. Cererea scăzută se datorează în parte și situației economice precare din Germania. Prețurile energiei și ale materiilor prime continuă, de asemenea, să cauzeze probleme. Pe de altă parte, firmele nu mai consideră atât de mare, „clasicul” risc legat de infrastructură – doar 11% îl văd, după cel al finanțării și stabilității juridice.
În ce privește caracteristicile amplasamentului investițional, România câștigă puncte prin apartenența la UE (72 p.p.), prin calitatea telecomunicațiilor, inclusiv internet și servicii, de care 55% din companii sunt mulțumite, iar 19% foarte mulțumite. De remarcat este și faptul că s-a îmbunătățit accesul la finanțări publice și din fonduri europene (de la -30 p.p. anul trecut la -13 în primăvara lui 2024).
Condițiile pentru cercetare și dezvoltare se află pe o tendință pozitivă (de la -17 la -2 puncte), dovadă a faptului că România devine un amplasament investițional tot mai important pentru investiții în cercetare-dezvoltare. Peisajul universitar bine poziționat creează condiții bune în acest sens. Însă în domeniul educației, atât în zona universitară, cât și în cea de formare profesională sunt necesare îmbunătățiri. Nivelul de mulțumire al companiilor legat de acest aspect este mic (-2 respectiv -31 % puncte).
Disponibilitatea de personal calificat este una dintre cele mai mari provocări pentru companii și privește atât muncitorii calificați, cât și absolvenții cu studii superioare. Migrarea specialiștilor către Europa de Vest, îmbătrânirea populației, dar și subfinanțarea sistemului de învățământ reprezintă principalele motive ale lipsei acute de personal calificat.
Productivitatea și performanța angajaților, dar și flexibilitatea legislației muncii au scoruri mai slabe decât în 2023. Și condițiile cadru administrative și politice s-au înrăutățit ușor și rămân în domeniul negativ. Dintre acestea, cel mai bine cotate sunt stabilitatea juridică (-12 puncte) și stabilitatea socială și politică (-20puncte), întrucât au suferit schimbări pozitive evidente comparativ cu perioada 2018-2019.
Cele mai multe dintre companiile chestionate sunt în continuare îngrijorate de întreruperea lanțurilor de aprovizionare. Pentru a crește permanent flexibilitatea și securitatea aprovizionării în lanțurile de aprovizionare, majoritatea se concentrează pe diversificarea furnizorilor (peste 38%) și pe adaptarea portofoliului de produse (25%). Pe termen mediu, 25% intenționează să scurteze lanțurile de aprovizionare sau să încheie contracte de aprovizionare pe termen lung (24%).
La întrebarea, dacă ar mai alege România ca amplasament investițional, 88% dintre companiile întrebate au răspuns „da”, cel mai mare procentaj din 2017 încoace.
Sondajul a fost realizat de AHK România împreună cu alte 15 camere de comerț germane bilaterale din Europa Centrală și de Est, în perioada 19 februarie-15 martie 2024, pe un eșantion de 90 de companii membre ale AHK România și alte companii cu capital german din România.
Pe sectoare de activitate, participarea companiilor a fost: 39% servicii, 34% industrie, 13% comerț, 9% construcții, 5% furnizare de energie și apă.
Ca atractivitate, România se situează pe locul 9 în regiune. Primele locuri sunt ocupate de Slovenia, Polonia și Cehia.