Studiu DSV: Covid-19 a revoluționat logistica mondială

Mulți au văzut în lanțurile de aprovizionare globale cauza pentru exacerbarea problemelor generate de pandemie. Într-adevăr, au existat exemple notabile în care lanțurile de aprovizionare globale au eșuat, cu consecințe negative semnificative. De exemplu, furnizarea echipamentelor de protecție și operațiuni precum Just-in-Time s-au clătinat, perturbând operațiunile și restricționând aprovizionarea către clienții din întreaga lume. Chiar înainte de pandemie, s-a pus un accent sporit pe tranziția de la lanțuri de aprovizionare extinse, care se întindeau pe continente, la cele de aprovizionare regionalizate și locale și, prin urmare, mai scurte. Progresele în tehnologie – IA, IoT, Industria 4.0 și revoluția digitală au fost anunțate ca facilitatori pentru lanțuri de aprovizionare mai dinamice, flexibile și transparente.

Cu toate acestea, în afară de adoptarea unor abordări protecționiste asupra balanței comerciale, logica evidentă este că lanțurile de aprovizionare geografic mai scurte sunt inerent mai puțin susceptibile la risc. Deconectarea lanțului de aprovizionare și menținerea continuității aprovizionării au devenit o prioritate în ultimul deceniu. Dezastrele naturale au perturbat lanțurile de aprovizionare, tarifele comerciale au devenit mai răspândite și creșterea comerțului electronic a afectat proiectarea și deciziile lanțului de aprovizionare. Creșterea e-commerce, accentuată de pandemie, a pus o dinamică diferită asupra lanțurilor de aprovizionare, așteptările consumatorilor punând un accent sporit pe livrarea rapidă. De asemenea, a sporit şi cererea pentru lanțuri de aprovizionare durabile din punct de vedere ecologic.

Dar, oare, va schimba pandemia structura lanţurilor de aprovizionare de la nivel global la local?

Covid-19 a dezvăluit fragilitatea și slăbiciunea lanțurilor globale de aprovizionare, potrivit unui studiu realizat de DSV în rândul a zece companii din telecomunicații, industria medicală, electronică și tehnologică, care şi-a propus să afle dacă pandemia de Covid-19 va duce la o schimbare în lanțurile de aprovizionare globale, mai ales că, spre deosebire de alte dezastre petrecute, Covid-19 nu are restricții geografice și atacă simultan toți cei trei piloni ai durabilității: economic, social, de mediu. Una dintre concluziile studiului a fost aceea că lanțurile de aprovizionare mai scurte din punct de vedere geografic aduc o mai mare flexibilitate în aprovizionare, dar și un risc mai mic în situații precum actuala pandemie.

Deși nu există o abordare unică în toate lanțurile de aprovizionare, pandemia a dezvăluit nevoia unui management atent care să echilibreze riscul cu eficiența operațională din cadrul companiilor. Așa că, managerii lanțului de aprovizionare pun accent pe strategii combinate, astfel încât să nu fie compromise beneficiile economice date de aprovizionarea globală. Soluțiile constau în special în răspândirea riscului la mai mulți furnizori, dar și în gestionarea mai eficientă a logisticii, în special în lanțul de aprovizionare extins.

Recenta pandemie a evidențiat urgența evaluării implicațiilor proiectelor lanțului de aprovizionare, forţând companiile să accelereze luarea deciziilor privind proiectarea și execuția viitoare a lanțului de aprovizionare.

Deși conceptul 3R al lanțurilor de aprovizionare (rezistent, robust și receptiv) este deja bine stabilit, Covid-19 l-a pus la încercare, iar multe lanțuri nu au trecut testul.

De la declanşarea pandemiei, lumea a asistat la măsuri guvernamentale stricte, inclusiv blocaje și restricții de călătorie, pentru a încetini răspândirea virusului. Ca urmare, și din cauza șocurilor economice induse de Covid-19, PIB-ul mondial a scăzut dramatic. Un raport al Accenture din martie 2020  sugerează că 94% din companiile Fortune 1000 au suferit întreruperi declanșate de Covid-19, 75% dintre acestea fiind afectate negativ. În industria aviației, de exemplu, pe baza datelor de la Organizația Aviației Civile Internaționale, pierderea estimată a veniturilor companiilor aeriene pentru 2020 s-a apropiat de 400 de miliarde de dolari.

La nivel mondial, aproximativ 120 de milioane de oameni au fost infectați și peste 2,6 milioane de oameni și-au pierdut viața. Ca răspuns, pentru peste o sută de țări din întreaga lume, a existat un anumit grad de blocare, perturbând atât fluxurile de persoane, cât și de mărfuri. Economiile multor țări au intrat în recesiune economică.

Viteza de reacție a devenit vitală

Covid-19 a avut un efect extraordinar asupra diferitelor aspecte ale lanțului de aprovizionare. Companiile s-au confruntat cu schimbări uriașe ale cererii (atât în sus, cât și în jos), ceea ce, coroborat cu volatilitatea ofertei, a dus la un nivel sever al serviciilor. Abilitățile organizaționale bine stabilite au fost criticate și s-au dovedit a fi ineficiente. În special canalele de comunicare ale furnizorilor despre care se credea anterior că erau productive au eșuat. Pe măsură ce criza evolua, metodele anterioare de planificare nu mai funcționau la fel ca în trecut, așa că s-au dovedit esențiale mecanismele de partajare a informațiilor care să permită o reacție rapidă. „Avem un sprijin suficient de stabil și de extins de la companiile de transport, astfel încât să putem alege cu adevărat modul optim de a reacționa rapid”, a spus directorul de operațiuni al unei companii de tehnologie.

În ceea ce privește transportul, companiile au comentat lipsa capacității de a muta mărfurile de pe un continent pe altul, deși problemele au fost, de asemenea, considerate a fi legate de reglementările blocajelor din fiecare țară. Odată ce organizațiile și-au dat seama că aveau un stoc scăzut sau o comandă restrânsă, disponibilitatea transportului aerian de marfă – datorită efectului combinat al capacității disponibile reduse și a cererii suplimentare în principal din China – a însemnat o adevărată provocare.

Termenii de livrare prelungiți pentru transportul internațional și costurile crescute au fost folosite pentru a explica concentrarea, neexistentă anterior, asupra lanțurilor naționale de aprovizionare.

Capacitățile de producție au suferit invariabil, la fel și sursele. Colaborarea cu lanțul de aprovizionare a fost comentată ca un factor esențial al capacității de reacție și de stabilitate. Companiile care lucrează în colaborare cu clienții și furnizorii au încercat să evite crearea efectului bullwhip (fenomenul în care variabilitatea comenzilor crește pe măsură ce comenzile se deplasează în amonte în lanțul de aprovizionare). În mod interesant, în unele companii, protecționismul aprovizionării naționale pare să fi apărut, ceea ce nu s-a întâmplat şi anterior.

În ceea ce privește protecția angajaților, luarea deciziilor corecte de personal (cu privire la cine lucrează şi unde) s-a dovedit extrem de dificil de luat, deși au fost lăudate inițiativele ad-hoc de colaborare în echipă.

„Cel mai ieftin nu este întotdeauna cel mai bun“

Toți respondenții au fost de acord că implicarea în lanțurile globale de aprovizionare a jucat un rol important în provocările (și oportunitățile) cu care s-au confruntat organizațiile lor. Părerile par să conveargă și asupra ideii că „cel mai ieftin nu este întotdeauna cel mai bun”, deoarece cea mai ieftină rată nu oferă promptitudinea necesară în perioadele nefaste.

Principalele efecte sunt:

• Fragilitatea lanțului de aprovizionare

Cu o singură excepție, toți respondenții au fost de acord asupra fragilităţii lanțurilor de aprovizionare și a sensibilităţii/complicaţiilor induse de rețelele interconectate la nivel global.

• Restabilirea aprovizionării întârziate

Respondenții au susținut că vor reflecta la posibilitatea scurtării unor lanțuri, mai ales a celor specifice fiecărei țări.

• Capacitateade transport aerian

Lumea depindea foarte mult de avioanele de marfă și se puteau obține cu ușurință un astfel de spațiu; acum acest lucru a devenit provocator.

• Schimbarea planurilor de urgență

Companiile au început cu situații de urgență în Asia, crezând că Europa și SUA sunt încă sigure, dar apoi, desigur, au sfârșit cu aceleași provocări peste tot.

• Atragerea unorfurnizori suplimentari

O bază globală de furnizori, împreună cu relații strânse, a ajutat la diminuarea efectului Covid-19.

• Creșterea importanței comunicării

Covid-19 a amplificat necesitatea unei comunicări corecte și nevoia de a gestiona fluxurile de piese și comenzile clienților. Companiile au introdus zilnic apeluri operaționale globale pentru a se alinia perfect la scară globală.

• Întârzieri înproducție (și indisponibilitatea personalului)

Covid-19 a făcut distincție între angajații care pot lucra de acasă și cei care sunt obligați să mențină la fața locului lanțurile de aprovizionare în mișcare. Angajații cheie care nu au fost în măsură (sau nu au dorit) să muncească au creat întârzieri atât în etapele de aprovizionare şi producție, cât și în livrările din supply-chain.

Criza din China, o lecție pentru Europa

Respondenții au apreciat că centrele lor locale au reacționat, în general, pozitiv la modificările aduse de Covid-19, deși au evidențiat că exista loc pentru mai bine. În plus, aceștia au explicat că a fost esențial să lucreze cu furnizorii în limitele acestora pentru a avea o continuitate în aprovizionare.

Dacă organizațiile globale cu prezență în China aveau deja învățată lecția pandemiei de la blocajul apărut pentru prima data aici, cele care au avut hub-uri doar în Europa, au fost criticate pentru că nu au apreciat rapid problemele apărute în pandemie.

Schimbarea practicilor de lucru s-a manifestat în principal prin:

• O mai mare variabilitate a orelor de lucru
• Gestionarea inventarului
• Noi politici şi protocoale de sănătate şi siguranţă
• Prioritizarea muncii și a comenzilor,cu îndeplinirea celor considerate critice
• Împărtășirea resurselor și experienței, în amonte și în aval în cadrul lanțurilor de aprovizionare.

Localizarea a fost predominant asociată cu un efect pozitiv, datorită relațiilor inerente mai strânse, timpilor de expunere mai scurți și a gradului crescut de flexibilitate. Cu toate acestea, a fost percepută, de asemenea, ca ceva dificil de realizat în zilele noastre din cauza lanțurilor de aprovizionare lungi și complexe, recomandându-se strategii mixte pentru a se asigura că beneficiile economice ale aprovizionării globale nu au fost compromise.

În afacerile viitoare va crește aprovizionarea locală

Deși un respondent a menționat că este prea devreme pentru a comenta efectele Covid-19, opinia restului de respondenți este împărțită. Unii nu prevăd prea multe schimbări în modul în care operează în prezent. Prognoza și optimizarea stocurilor vor continua să fie efectuate în mod regulat, iar interacțiunea dintre inventarele locale și regionale (și utilizarea acestora pentru nevoile lanțului de aprovizionare) este ceva pentru care multe companii au acordat recent o atenție deosebită. Însă, organizațiile europene au fost forțate recent, din cauza Brexitului, să își revizuiască planurile de urgență și să efectueze periodic analize de risc.

Sunt, însă, și companii care prevăd dezvoltarea de noi strategii:

• Planuri alternative de aprovizionare
• Optimizarea inventarului, atât privindlocația (mai aproape de client), cât și cantitățile
• Introducerea capabilităților inteligente, bazate pe dateşi accesare în timp real
• Reevaluarea riscului
• Planificarea regională, pentrugestionarea atenuării riscurilor prin inventare mai mari sau prin localizare. „Vorbim deja cu furnizorii cheie despre cum putem avea mai multă aprovizionare locală fără a traversa regiuni globale”, a declarat directorul de planificare și control în SC al unei companii de telecomunicații.

Logistica este mai mult decât un cost

În general, se pare că firmele trebuie să își reevalueze capacitățile, să își recalibreze lanțurile de aprovizionare, pentru a exploata în continuare punctele tari subminate anterior şi pentru a corecta defectele structurale moștenite din vechile modele de afaceri.

Recomandările specialiştilor DSV sunt axate pe atenuare, prevenire și punerea în aplicare a măsurilor pentru ca lanțurile de aprovizionare să fie rezistente la orice alte pandemii viitoare sau perturbări majore ale lanțului de aprovizionare.

La un anumit nivel, întreruperile experimentate din cauza pandemiei nu reprezintă o noutate pentru organizațiile care întotdeauna au văzut riscurile inerente ale aprovizionării dintr-o singură sursă și au echilibrat acest lucru cu aprovizionarea duală sau multiplă.

Capacitatea de a proiecta și implementa noi lanțuri de aprovizionare însă nu este lipsită de constrângeri. Poate fi necesară și reproiectarea produsului, iar acest lucru necesită timp și investiții. Lanțul de aprovizionare rezultat trebuie, de asemenea, să fie rentabil. Unele companii au recunoscut că liniile dintre producție și logistică s-au schimbat și că au fost dezvoltate noi servicii pentru a acoperi acest decalaj. Respondenții s-au referit la capacitatea partenerilor 3PL de a lucra cu ei și aceasta este o soluție esențială prin faptul că proiectarea noului lanț de aprovizionare nu ar trebui să fie constrâns de modul în care sunt percepuți furnizorii actuali, ci și de ce serviciu vor fi capabili să furnizeze în viitor. Este esențială cultivarea și menținerea unui parteneriat strâns cu furnizorii cheie pentru a permite comunicarea în timp util, eficientă în orice moment.

De altfel, organizațiile cele mai capabile să se recupereze sunt cele care pot privi dincolo de problemele punctuale de producție, transport, stoc și cerere. Managerii lanțului de aprovizionare ar trebui să se uite la întregul lanț. Compensarea tradițională între costurile de producție și transport, care stă la baza majorității evaluărilor locale față de evaluările globale, consideră logistica doar un cost. Evaluarea ignoră faptul că furnizorul de logistică poate adăuga valoare în crearea unei rețele care încorporează avantajele unei abordări globalizate a producției, oferind în același timp capacitatea de a adăuga rezistență și capacitate de reacție pe piețele locale. Cercetările au arătat că acele companii care au reușit să colaboreze cu partenerii logistici pentru a înființa o rețea extinsă au fost mai capabili să răspundă.

Managerii lanțului de aprovizionare nu pot întotdeauna să reproiecteze un produs pentru un lanț de aprovizionare mai scurt. Proiectarea produsului sau sursa de materii prime va fi întotdeauna un factor important. Cu toate acestea, atunci când e posibil, companiile pot decupla părți ale lanțului de aprovizionare pentru a plasa activități de inventar și configurarea produselor aproape de piața locală. Acest lucru le permite să lucreze cu partenerii lor din lanț într-un mod care să atenueze riscurile inerente.

Pe baza perspectivelor obținute în urma acestui studiu, se pare că o strategie de atenuare la nivelul întregului lanț de aprovizionare este preferabilă unei strategii specifice companiei. 3PL-urile sunt într-o poziție ideală pentru a coordona astfel de strategii de atenuare, deoarece, prin definiție, au o vedere clară a lanțurilor de aprovizionare de la un capăt la altul.

Aprovizionarea din China nu mai este atractivă

Tendința către localizare (regionalizare, globalizare locală) și către producție mai aproape de consum era în curs de desfăşurare dinainte de Covid-19. Cu toate acestea, pandemia a expus doar fragilitatea lanțurilor de aprovizionare alungite. De ceva timp, organizațiile au făcut față unor perturbări majore: tsunami, inundații, vulcani, greve portuare etc., și chiar înainte de pandemie, deconectarea lanțurilor de aprovizionare pentru a asigura continuitatea aprovizionării devenea din ce în ce mai importantă. În mod similar, dezvoltarea recentă a tensiunilor comerciale, cum ar fi conflictul SUA-China, procesul Brexit, disputa comercială Japonia-Coreea de Sud și alte dinamici comerciale către deglobalizare vor afecta în continuare lanțurile globale de aprovizionare. Dar pandemia este cea care a asigurat catalizatorul adevăratei schimbări. Mișcarea de acum pentru localizare (sau strategii mixte construite pe ea) pare să ofere flexibilitate mai mare și să fie mai lipsită de risc. Lanțurile de aprovizionare scurte au devenit din ce în ce mai atractive pentru firme, în timp ce guvernele le consideră o modalitate de a stimula economiile și de a crea locuri de muncă.

Etapele inițiale ale pandemiei au dus la lipsuri în lanțul de aprovizionare, iar fabricile dependente de aprovizionarea intercontinentală au oprit producţia. Au existat creșteri ale cererii de aprovizionare în comerțul electronic, iar lanțurile de aprovizionare și continuitatea aprovizionării s-au situat în prim-plan pe agendele organizaționale. După panica inițială, a avut loc o perioadă de stabilizare și normalitate, dar problema riscului nu a dispărut. Nevoia mai mare de securitate, transparență și continuitate a aprovizionării prin progresele tehnologice și de comunicare, le-a oferit liderilor din supply chain capacitatea de a examina lanțurile și de a lua decizii în deplină cunoștință.

Tendințele pre-pandemice ale protecționismului național și mișcarea către localizare au primit un impuls mai mare în timpul pandemiei, deoarece guvernele consideră acest lucru ca o modalitate de a stimula creșterea economică. Restricțiile și negocierile tarifare comerciale în curs vor fi în continuare o parte influentă a viitoarelor procese de luare a deciziilor privind lanțul de aprovizionare, la fel ca și tema durabilității, cu accent mai mare pe proveniența produselor și trecerea la o economie circulară.

Reproiectarea lanțului de aprovizionare post-Covid oferă oportunitatea de a crea un lanț de aprovizionare mai rezistent. Executivii sunt supuși presiunii de ceva vreme pentru a oferi soluții mai durabile, dar echilibrarea costului schimbării cu profiturile este un act dificil.  „Recomandăm ca managerii lanțului de aprovizionare și cei de logistică să caute acum să reevalueze și să recalibreze lanțul de aprovizionare în lumina informațiilor obținute în urma acestui sondaj“, se încheie studiul realizat de specialiştii DSV.