Ar putea exista o medie de aproximativ 790.000 de evenimente de risc pe an pe drumurile din UE până în 2029, care pot fi atribuite exclusiv performanței reduse a sistemelor de asistență pentru păstrarea benzii, potrivit unui studiu privind „Performanța pe viață a sistemelor avansate de asistență a conducătorului auto”, realizat de cercetători ai TÜV Rheinland și British Transport Research Laboratory (TRL).

Pentru studiu, experții au folosit ca exemplu sisteme de asistenţă pentru păstrarea benzii (LKA), pentru a investiga impactul specific al uzurii legate de vârstă, deteriorarea sistemului sau lipsa calibrării camerelor la înlocuirea parbrizelor. Studiul cuprinde două părți. În primul rând, autorii au compilat descoperirile actuale bazate pe publicații și schimburi de date cu alți experți și organizații din industrie. În al doilea rând, experții au efectuat teste de conducere pe o pistă de testare pentru a investiga practic diferite scenarii. „Sistemele avansate de asistență a șoferului protejează viețile. Este absolut adecvat ca o serie de sisteme de asistență să fie echipamente obligatorii pentru vehiculele noi din UE începând cu anul viitor, inclusiv sistemele de asistenţă pentru menținerea benzii de rulare, funcțiile de frânare de urgență sau sistemele de asistat mersul cu spatele. Sistemele de asistență trebuie să funcționeze în mod fiabil timp de mulți ani, dar studiul a relevat informații preliminare despre circumstanțele în care sistemele LKA ar putea funcționa doar într-o măsură limitată – și despre consecințele pentru siguranța rutieră“, a declarat Matthias Schubert, vicepreședinte executiv Mobility la TÜV Rheinland. Acesta consideră că se cunosc prea puţine date despre modul în care accidentele, reparațiile necorespunzătoare sau uzura afectează funcționalitatea sistemelor de asistență și, prin urmare, siguranța rutieră pe termen lung.

Ca parte a studiului, experții TÜV Rheinland au luat un vehicul de testare modificat, echipat cu un sistem de asistență de ultimă generație pentru păstrarea benzii pe pista de testare Zalazone din Ungaria. Experții au simulat daune pe parbriz în zona camerei LKA şi calibrarea incorectă a camerelor după înlocuirea parbrizului, dar şi întreruperi în comunicarea datelor în vehicul în timp ce era în mers. Mai mult, componentele au fost îmbătrânite artificial. Într-un scenariu, au făcut și modificări la șasiu.

În timpul testelor, experții au comparat modul în care mașina modificată s-a comportat pe anumite secțiuni de drum, cu accent pe situații în care nu s-au activat nici luminile indicatoare, nici alte sisteme de avertizare.

Experții au observat, de exemplu, că funcția LKA s-a deteriorat în impactul simulat al unei pietre în parbriz și că, în cazuri rare, LKA s-a oprit fără avertisment. Experții au putut, de asemenea, să detecteze trecerea peste marcajele benzii fără avertisment sau reacție din partea sistemului. Când contactele din linia de date a mașinii au fost întrerupte în mod intenționat în timpul conducerii, sistemul s-a dezactivat imediat; mișcarea bruscă de întoarcere ulterioară a volanului spre poziția centrală îl poate surprinde pe șofer.

Un eveniment de risc poate apărea, de exemplu, atunci când un sistem vechi pentru păstrarea benzii se oprește, deoarece nu mai poate „vedea” corect în anumite situații din cauza deteriorării parbrizului.

Prevalența crescândă a sistemelor avansate de asistență a șoferului înseamnă că ne bazăm tot mai mult pe ele. Acest lucru se întâmplă în mod inconștient – chiar dacă responsabilitatea rămâne întotdeauna la șofer. Dezactivarea spontană a unui sistem devine problematică dacă șoferul nu este complet concentrat în acel moment sau nu are deloc mâinile ferm pe volan, deoarece se baza complet pe sistem. Practic, există situații în care șoferii se confruntă cu o defecțiune, chiar dacă sistemul de asistență funcționează corespunzător.

Dezvoltarea tehnică și modificările reglementărilor legale vor duce rapid la utilizarea pe scară largă a sistemelor avansate de asistență a șoferului. De exemplu, autorii studiului estimează că aproximativ 9,7 milioane de parbrize echipate cu camere sunt probabil înlocuite în UE încă din 2025, față de doar două milioane în 2019.

Calitatea acestor milioane de reparații are, de asemenea, un impact semnificativ asupra bunei funcționări a sistemelor de asistență, ale căror componente sunt instalate în parbriz.

„Studiul a confirmat că doar întreținerea și inspecțiile tehnice regulate vor demonstra cât de bine funcționează un sistem tehnic pe termen lung. Printre altele, accesul la datele de sistem pentru terți independenți, cum ar fi TÜV Rheinland, ca parte a inspecțiilor tehnice periodice, este crucial pentru realizarea acestui lucru. Funcționarea corectă a unui sistem de asistență- chiar şi nou – poate fi grav afectată de accidente minore sau de reparații defectuoase“, atrage atenţia Matthias Schubert.

Potrivit Autorității Federale Germane pentru Transport motorizat, vârsta medie a autoturismelor înmatriculate în Germania este în prezent de 9,8 ani și crește constant. Prin urmare, Matthias Schubert consideră că acum ar trebui obținute urgent alte date cu privire la modul de asigurare a funcționării fiabile a sistemelor avansate de asistență pe parcursul întregii lor vieți. De exemplu, un studiu suplimentar ar putea analiza sistemele de asistență predictivă, de frânare de urgență.

Abonament newsletter

Alte metode de abonament

VIDEO    Interviuri
Video interviu Alexandru Catană: Quehenberger Logistics îşi consolidează poziţia de top din România
Dacă începutul pandemiei a adus Quehenberger Logistics în situaţia de a apela la somaj tehnic pentru o parte din angajații săi, compania și-a continuat creșterea ajungând în prezent la cea mai mare su...

Căutare