Ti: Piața logisticii lanțului de frig va crește cu 1,6%

Piața globală a lanțului logistic de frig a fost evaluată la 764.239,31 EUR în 2022, cu o rată de creștere reală de 1,5% față de 752.794,81 milioane EUR în 2021. Pentru anul acesta, Transport intelligence (Ti) a prognozat că piața va crește la 776.755,81 milioane EUR, ceea ce ar reprezenta un plus de 1,6% faţă de 2022.

Producția și consumul de alimente au înregistrat creșteri susținute în ultimii 20 de ani. Utilizând statisticile ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO), putem observa că toate categoriile majore de producție alimentară au crescut. Această creștere a fost determinată atât de tipurile tradiționale de produse care au stat la baza comerțului cu produse alimentare, precum carnea de vită și cerealele, dar și de categorii mai noi, cum ar fi fructele exotice și peștele.

În ultimii 20 de ani, economiile emergente au reprezentat o parte substanțială a acestei creșteri. În special, China și-a crescut enorm importurile de produse alimentare în ultimii 10 ani. Deși este un mare producător de alimente, China se conformează modelului comun de a produce majoritatea alimentelor pe plan intern, dar importă produse cheie. De exemplu, chiar și în cazul cărnii de porc, unde China este cel mai mare producător mondial, încă trebuie să importe volume suplimentare din America de Nord și din alte părți.

Logistica lanțului de frig reflectă, de asemenea, venituri disponibile mai mari. Produsele congelate și refrigerate înlocuiesc alte tipuri de alimente care trebuie să provină din surse locale, sunt de calitate inferioară sau utilizează logistică mai costisitoare. Lanțul de frig poate aduce îmbunătățiri în ceea ce privește costul și calitatea multor alimente, însă, pe multe piețe sofisticate, precum Japonia și Italia, consumatorii nu sunt întotdeauna convinși de toate produsele congelate, prețuind mai mult prospețimea.

Creșterea globală a lanțului alimentar este limitată de inflația alimentară ridicată din întreaga lume. Consumul de alimente poate fi o activitate extrem de risipitoare, ceea ce înseamnă că cheltuielile cu alimente pot fi variabile. În primul rând, consumatorii pot decide să aleagă alternative mai ieftine, astfel încât volumele să nu fie reduse, ci mai degrabă transferate către furnizori cu mai multe bugete de pe piață. Cu toate acestea, inflația susținută a însemnat că, în cele din urmă, consumatorul a redus volumul de alimente consumate, deoarece a devenit mai conștient de deșeuri.

FOTO: Ti Insights