UNTRR: Accidentele rutiere grave din ultima perioadă cer acţiuni concrete ale autorităţilor pentru siguranța rutieră

Accidentele rutiere grave din ultima perioadă reflectă o lipsă îngrijorătoare a siguranței rutiere pe drumurile din România, cauzată de un cumul de factori semnalaţi de UNTRR (Uniunea Națională a Transporturilor Rutiere din România) de mult timp autorităților române.

1. Starea infrastructurii rutiere, lipsa parcărilor pentru camioane și timpii mari de așteptare la frontiere

Infrastructura rutieră a României continuă să fie deficitară, atât din punct de vedere al dezvoltării celei noi, cât și al calității celei existente. „Nu avem autostrăzi, nu avem drumuri rapide care să susțină activitățile economice, turismul și operarea în siguranță a transporturilor rutiere cu camioane și autocare.Vorbim despre borna de 1.000 km de autostradă, dar trebuie să subliniem calitatea slabă și semnalizarea extrem de deficitară de pe rețeaua rutieră şi lipsa marcajelor. În același timp, industria transporturilor rutiere se confruntă cu un deficit semnificativ de spații de parcare sigure și securizate pentru camioane, ceea ce afectează condițiile de muncă și odihnă ale șoferilor. Spațiile de parcare sigure și securizate sunt esențiale pentru respectarea prevederilor legislației naționale și europene privind siguranța rutieră și timpii de conducere și de odihnă”, se arată în comunicatul UNTRR.

Totodată, UNTRR semnalează stresul și condițiile dificile de muncă ale șoferilor profesioniști, cauzate de timpii mari de așteptare la frontierele României, atât cele non-UE cât și cele Schengen (cel puțin o zi lucrătoare la o cursă externă, dar s-a ajuns și la un maxim istoric de 5 zile de așteptare).

Pe durata staționării la frontiere, șoferii se lovesc de lipsa grupurilor sanitare, a spaţiilor de alimentație publică și a stațiilor de alimentare şi de lipsa condiţiilor de adihnă. În plus, depășirea timpilor de conducere strict reglementați în UE, din cauza timpilor de așteptare la trecerea frontierei poate duce la sancționarea șoferilor români de către autoritățile de control.

2. Criza de șoferi profesioniști

Un alt factor important este criza șoferilor profesioniști, care creează o presiune foarte mare pe șoferii existenți, atât pentru operarea transporturilor rutiere de mărfuri, cât și a celor de persoane. UNTRR solicită autorităților să dea șansa României să rămână în competiția europeană – în timp ce în Polonia sunt angajați 106.000 de șoferi extracomunitari și în Lituania alţi 67.000 de șoferi extracomunitari, în România avem numai 350 șoferi extracomunitari!

De 5 ani România se află pe locul 3 în UE la operațiunile internaționale de transport rutier (transporturi rutiere internaționale de tip crosstrade operate de un transportator din România între alte 2 State Membre UE  + transporturi rutiere de tip cabotaj operate de un transportator din România între 2 locații de încărcare/descărcare pe teritoriul altui Stat Membru), după Polonia și Lituania, dar într-o continuă scădere și foarte probabil va pierde curând această poziție în lipsa unor măsuri imediate și clar. „Autoritățile din România frânează dezvoltarea transporturilor prin lipsa de implicare, indiferență și poziționare anacronică pe subiectele actuale.”

3. Lipsa de responsabilizare a expeditorilor care pun presiune pe transportatori

În România nu au fost implementate prevederile legislației europene privind co-responsabilizarea expeditorilor, în cazul în care aceștia au cunoștință sau ar fi trebuit să aibă cunoștință, de faptul că serviciile de transport comandate implică încălcări ale legislației. Lipsa de responsabilizare a expeditorilor duce la situații dificile pentru transportatori, precum încălcări prin supraîncărcarea vehiculelor sau impunerea unui timp foarte scurt de efectuare a cursei care pune în pericol siguranța circulației prin obligarea șoferului de a încălca viteza legală și timpul de conducere și odihnă.

4. Pregătirea profesională

Pregătirea profesionala pornește de la școala de șoferi şi aici sunt mari carențe, începând cu obținerea permisului de categoria B. Iar un șofer profesionist care si-a luat categoria C nu este obligat să participe la cursuri de formare profesională, trebuie să dea doar un examen.

Nu în ultimul rând, trebuie precizat că, deși operarea transporturilor rutiere este un domeniu extrem de reglementat la nivel național și european, fiind impuse standarde europene ridicate șoferilor de camion atât pentru calificarea profesională inițială cât și periodică, calitatea formării profesionale din România este foarte slabă. Pregătirea profesională este precară atât pentru obținerea permisului de conducere, cât și pentru calificarea profesională. În aceste condiții, firmele fac training cu șoferii pentru că nu își permit să îi trimită în cursă doar în baza cursurilor obligatorii.

5. Lipsa unei abordări sustenabile

Presiunea clienților pe tarife duce la imposibilitatea pregătirii și operării corespunzătoare. „Şi clienţii de transport din România trebuie să renunțe la practicile primitive de cel mai redus preț, chiar în zona ilegală, și ar trebui să își reconsidere abordarea spre una sustenabilă pentru întreg lanțul logistic.”

E nevoie de acţiuni concrete

Toate aceste probleme – infrastructura rutieră, lipsa parcărilor pentru camioane și timpii mari de așteptare la frontiere, criza șoferilor și pregătirea profesională precară generează situațiile grave de pe șosele, afectând siguranța tuturor participanților la trafic, inclusiv a șoferilor. Ca urmare, UNTRR solicită autorităților române acțiuni concrete, coordonate, cu caracter permanent și nu ocazional, precum și alocarea de resurse în mod corespunzător tuturor autorităților care au un rol în aplicarea legislației:

– Dezvoltarea infrastructurii rutiere și alocarea de fonduri pentru construirea spațiilor de parcare sigure și securizate pentru camioane;

– Transpunerea în legislația naţională a normelor prevăzute de legislația comunitară privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească expeditorii, agenții de expediție, contractanții și subcontractanții pentru nerespectarea legislației din transport;

– Transpunerea Directivei nr.2561/2022 privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto în ceea ce privește numărul de ore pentru formare, actualizarea cerințelor minime privind calificarea și formarea continuă și a subiectelor care trebuie atinse în procesul de formare profesională;

– Măsuri de atenuare a crizei șoferilor prin facilitarea angajării șoferilor extracomunitari la firmele românești;

– Modernizarea infrastructurii la punctele de trecere a frontierelor cu țările UE și non-UE pentru reducerea timpilor de așteptare și fluidizarea traficului;

– Accelerarea procesului de aderare la spațiul Schengen.