UNTRR: E nevoie de un îndrumar de bune practici privind diurna şoferilor

Controalele realizate în ultimele luni la firme de transport rutier, care au avut drept consecințã reîncadrarea diurnei ca venit de naturã salarialã, produc o îngrijorare maximã în rândul firmelor de transport rutier din România, mai ales în lipsa unor informații publice transparente clare, care sã constituie o referințã neinterpretabilã, atât pentru agenții de control, cât și pentru firmele controlate. Ca urmare, UNTRR solicită Ministerului Finanțelor elaborarea unei note de orientare / note de bune practici care sã clarifice faptul cã diurna plãtitã de firmele de transport rutier internațional conducãtorilor auto nu face subiectul reîncadrãrii ca venituri de tip salarial.

Transportatorii – între pandemie, Pachet Mobilitate şi diurnă

UNTRR a transmis câteva considerente prin care solicitã sã fie avute în vedere în timpul controlului exercitat de autoritãțile fiscale în situația industriei de transport rutier internațional, precum și identificarea unor soluții imediate:

1. Potrivit BNR, industria de transport rutier internațional de mãrfuri a avut contribuție la exportul de servicii de 5,53 miliarde de euro în 2020. Transportul rutier genereazã un sfert din exportul total de servicii al României și reprezintã peste jumãtate din soldul total al comerțului internațional cu servicii.

2. Industria de transport rutier de mãrfuri este afectatã serios de impactul pandemiei de Covid-19. Potrivit datelor preliminare analizate de UNTRR, în 2020 fațã de anul precedent, impactul estimat al pandemiei asupra cifrei de afaceri din industria de transport rutier de mãrfuri din România este de -13% per total piațã și -17% pentru transportul rutier internațional de mãrfuri. Operatorii se confruntã cu probleme operaționale pe termen scurt, cum ar fi timpii lungi de așteptare la frontiere, conformarea la noile prevederi de testare din fiecare țarã, dar și lipsa lichiditãților și a veniturilor.  60% dintre firmele de transport rutier de mãrfuri din România prezentau risc de insolvențã înainte de coronacriză, iar multe dintre ele au întâmpinat dificultãți în a accesa instrumentele de finanțare puse la dispoziție de stat. Acest lucru a fost accentuat și de faptul cã firmele care și-au suspendat finanțãrile potrivit OUG 37/2020 au fost raportate începând cu 1 iunie 2020 în Centrala Riscului de Credit.

3. Industria de transport rutier de mãrfuri este afectatã serios de Pachetul Mobilitate 1, care a intrat în vigoare în 20 august 2020. Potrivit unui studiu KPMG, Pachetul Mobilitate 1 genereazã costuri anuale de aproape 1 miliard de euro pentru transportatorii rutieri români și o pierdere anualã de venituri de 524 milioane de euro.

4. Industria de transport rutier de mãrfuri din România este plãtitã sub media europeanã, cu sub 1 euro pe km, în timp ce transportatorii vestici primesc 1,5 euro pe km. Costurile generate de criza pandemică și Pachetul Mobilitate 1 cresc, iar marja industriei se îngusteazã. În 2018, marja de profit a companiilor de profil a fost de 3,6%. UNTRR a cerut CE sã  investigheze și să analizeze diferențele semnificative între tarifele pentru aceleași servicii în același loc, la același standard de calitate.

5. Industria de transport rutier de mãrfuri nu a inclus în costurile de operare taxarea diurnei, astfel cã nu se aflã în situația în care sã fi încasat sume de bani pentru aceasta.

6. Reîncadrarea „diurnei” ca venit salarial și taxarea retroactivã închide firmele

7. Având în vedere prevederile Pachetului Mobilitate 1 privind aplicarea directivei detașãrii din 2 februarie 2022 pentru operațiunile de cabotaj și pentru cele de cross-trade peste numãrul exceptat (2 operațiuni), totuși diurna va continua sã fie utilizatã pentru transporturile bilaterale dintre România și alte state membre UE, dar și pentru orice alte operațiuni de transport rutier internațional de mãrfuri din afara UE.

Astfel, UNTRR solicitã MFP elaborarea și publicarea unei note de orientare / de bune practici care sã clarifice situațiile în care diurna plãtitã de firmele de transport rutier internațional conducãtorilor auto nu face subiectul reîncadrãrii ca venituri de tip salarial, și, de asemenea, situațiile în care poate face acest subiect – cazuri întâlnite la firme de plasare de forțã de muncã, cu un numãr de șoferi de zeci sau sute de ori mai mare decât numãrul de autovehicule licențiate și operate, ceea ce nu reprezintã profilul firmelor de transport rutier internațional de mãrfuri.