Portul grec Pireu a înregistrat în 2021 cele mai mari venituri și cel mai înalt nivel de profitabilitate din istoria sa. În același timp, s-a confruntat şi cu hotărâri judecătorești care arată că proiectele de extindere din anii precedenți nu au avut la bază evaluări corespunzătoare ale impactului asupra mediului. Iar toate acestea se petrec într-un moment în care rolul portului în transportul eurasiatic ar putea deveni critic.

Autoritatea portuară din Pireu, deținută majoritar de Cosco Shipping din 2016, a anunțat că cifra de afaceri anuală pentru 2021 a fost de 154,2 milioane de euro, față de 132,9 milioane de euro în 2020 (+16%).

„Creșterea continuă a cifrei de afaceri a companiei, în ciuda dificultăților cu care ne-am confruntat din cauza pandemiei, dezvăluie o companie foarte rezistentă, construită pe baze solide. Vom continua creșterea dinamică și durabilă, rămânând în același timp fideli viziunii noastre de a extinde şi face Pireu cel mai mare port din Europa”, a declarat președintele PPA, Yu Zenggang.

Cu toate acestea, în urmă cu câteva zile, cea mai înaltă instanță administrativă a Greciei, Consiliul de Stat, s-a pronunțat împotriva planurilor de extindere a portului Pireu în valoare de 4,3 miliarde de euro, deoarece acestea nu au la bază o evaluare suficientă a impactului asupra mediului. Tribunalul elen a blocat extinderea și construirea unui nou terminal de pasageri, extinderea terminalului de import de vehicule și construirea de noi depozite, notează Rail Freight.

Prezența Cosco în Pireu continuă să alimenteze, în ciuda rezultatelor profitabile, vocile care susțin că proiectele de investiții și extinderea portului nu sunt conforme cu legea. Portul Pireu este interogat public, în timp ce industria eurasiatică de transport îl privește ca pe o alternativă a lanțului de aprovizionare la perturbările cauzate de războiul din Ucraina. Cu rutele feroviare din Noul Drum al Mătăsii blocate sau incapabile să facă față cererii crescute, Pireul ar putea funcționa ca poartă europeană pentru mărfurile asiatice. Cu toate acestea, se pare că portul grec nu își folosește impulsul. Pe lângă extinderea facilităților portuare, investițiile în legăturile feroviare care o leagă de Europa Centrală au fost neglijate – acesta nu este un coridor care funcționează bine, în ciuda potențialului său. Iar conectivitatea este, de asemenea, o problemă. De exemplu, serviciile care circulă de la Pireu la Budapesta nu sunt suficiente pentru a face față întregii cereri de capacitate, în timp ce o extindere către nordul Europei și Benelux nu este încă în vigoare. În consecință, Pireu nu este prima opțiune pentru companiile care utilizează conexiuni maritim-feroviare, în ciuda întregului potențial pe care îl are în ceea ce privește capacitatea portuară și locația.

Abonament newsletter

Alte metode de abonament

RĂSFOIEŞTE
Revista Logistic Post (nr. 5 – ianuarie 2024)
Arhiva publicațiilor
VIDEO    Interviuri
Video interviu Danor Ionescu: Pall-Ex, 10 ani de succes în România
Anul acesta se împlinesc 10 ani de când conceptul Pall-Ex a fost adus în România de către Danor Ionescu, cel care este acum CEO-ul companiei. Activitatea a început în 2011 cu 16 parteneri, număr care ...

Căutare

Sari la conținut