AHK: Parteneriatul public-privat este esențial în reciclarea deșeurilor

Simpozionul „Gestionarea deșeurilor/reciclare, cu focus pe soluții pentru Sistemul de Garanție-Returnare”, organizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), a constituit cadrul în care s-a evidenţiat necesitatea colaborării dintre mediul de afaceri și autorități pentru a asigura implementarea și dezvoltarea sistemului de reciclare/returnare (SGR). Sistem care, la rândul lui, va contribui la un mediu mai curat și la transformarea deșeurilor în resurse.

Experiența germană în domeniul separării și tratării deșeurilor durează de cel puțin două decenii, iar companiile germane au potențial de a aduce în România tehnologia și cunoștințele necesare. „Acest proces este într-o fază incipientă aici, iar acum este un moment potrivit pentru a ne implica”, a spus Sebastian Metz, director general al AHK România. Guvernul dorește să investească în instalații adecvate, dar înainte de a face investiții semnificative în instalații de reciclare eficiente, sunt necesare progrese în ceea ce privește colectarea și separarea deșeurilor. „Pentru o mare parte din populație protecția mediului nu prezintă o temă de interes și aproape că nu există o conștientizare a impactului pe termen lung asupra mediului, în ceea ce privește propriul comportament”, a remarcat el, menționând că România se află în prezent sub o presiune crescândă pentru a respecta legislația europeană privind mediul.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat că România are în prezent o rată de colectare de 12% a deșeurilor, riscând penalizări care pot merge până la amenzi din partea CE. „SGR, gândit în urmă cu patru ani, are rolul de a schimba situația, întrucât există în prezent un management integrat de colectare a deșeurilor în fiecare județ. Este al doilea cel mai mare SGR din Europa, după cel din Germania, dar va fi cel mai mare parteneriat public-privat între statul român și sectorul privat”, a spus ministrul, adăugând că s-a inspirat din experiența germană atunci când a scris legislația SGR. Într-o primă fază, SGR-ul românesc va gestiona ambalaje de unică folosință, dar se va extinde și la alte tipuri, inclusiv sticlă. De asemenea, sunt așteptări ca cifrele de reciclare să fie similare cu cele din UE, adică peste 90%. „În afară de a ne bucura de o natură mai curată, SGR înseamnă și oportunități de business, noi tehnologii care vor veni în România. Vom avea de reciclat 7 miliarde de ambalaje în fiecare an. Nu doar Ministerul Mediului, ci și întreg guvernul României este angajat în acest proces.”

Reprezentanta Ambasadei Germaniei la București, Sandrina Köbinger, a împărtășit câteva idei din experiența de 20 de ani a Germaniei în ceea ce privește sistemul de depozitare al PET-urilor de unică folosință (sticle și conserve): retailerii și industria băuturilor au încercat să împiedice prin acțiuni în justiție introducerea depozitării, dar au pierdut toate procesele. De la introducerea lui, sistemul de depozitare și returnare a fost extins de mai multe ori. Recent, Germania a introdus obligativitatea ambalajelor reutilizabile și pentru firmele de catering. În prezent, 96% din cutiile și PET-urile de unică folosință și sticla sunt colectate și duse spre reciclare.

Într-o economie circulară, ambalajele ar trebui să aibă un grad de reparabilitate cât mai mare, astfel încât să nu mai fie nevoie de depozitare și reciclare, a fost de părere Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cancelaria prim-ministrului. „Creșterea valorii taxei pentru depozitarea deșeurilor reprezintă o soluție care ar trebui să ajute acest sistem. De asemenea, dacă ambalajele sunt curate, ele ajută reciclarea.” Implementarea acestui sistem este atât o oportunitate de dialog între mediul privat și cel public, cât și una de investiții. „La nivelul guvernului avem un comitet pentru economia circulară. Vor și fi comisii coordonate de reprezentanți ai ministerelor, care vor avea în componență reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sistemului bancar. În decembrie vom prezenta liniile de finanțare pentru aceste acțiuni. Afacerile pot crește cu adevărat.”

Necesitatea parteneriatului public privat este esențială pentru reușita acestui program, a spus și Roxana Mînzatu, secretar de stat în Departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene din cadrul guvernului. „Banii europeni și cei ai României pot fi accesați de autorități pentru a susține sisteme integrate de management al deșeurilor, dar sunt oportunități și pentru zona privată de a participa la realizarea economiei circulare”, a afirmat ea. Roxana Mînzatu a făcut referire între altele la fondurile europene pentru IMM, în valoare de 620 de milioane de euro, din cadrul programului Tranziție Justă, care se derulează în șase județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.

Din partea RetuRO, compania care administrează SGR, Anca Marinescu a vorbit despre nevoia de a schimba mentalități, odată cu implementarea SGR. „RetuRO este un facilitator. Noi punem la dispoziție o infrastructură care îi poate ajuta pe oameni să recicleze mai bine. Sperăm ca returnarea să devină un obicei și pentru ambalajele de alte tipuri, o schimbare culturală. Fără cetățeni nu vom putea face nimic.”

Și reprezentantul REWE se așteaptă la o schimbare de mentalitate. „Trebuie să dăm ceva înapoi comunității si mediului în care trăim. Ne-am propus să investim în economia circulară. 35% din ambalajele marca proprie folosesc acum material reciclabil.”

Industria de salubritate va avea volume mai mici de reciclat după implementarea SGR, a fost de părere Radu Merica, directorul RER Ecologic Group. „Pe partea de ambalaje, România astăzi nu stă rău. Dar nu vor mai fi în natură. Sperăm să le deviem și să le punem pe un circuit.”

Pentru Sorina Răducanu, reprezentanta grupului FEPRA, SGR reprezintă un pas important în direcția transparenței informațiilor, a trasabilității digitale și nu în ultimul rând a calității materialelor care ajung în fabricile de reciclare.

Raul Pop, manager Ecoteca, din partea societății civile, consideră că parteneriatul public privat se poate dezvolta cu propuneri din partea industriei care „are datoria de a pune proiecte semnificative pe masa partenerului guvernamental”.

Armida Hemeling, CEO Goduni International, dorește să susțină parteneriatul dintre firmele românești și cele germane în vederea intensificării investițiilor în cele două țări.