Căile ferate din Letonia se confruntă cu scăderea drastică a volumelor

Lipsa traficului din Belarus și Rusia și scăderea continuă a volumelor de transport feroviar de marfă au încolțit calea ferată letonă LDz. Potrivit ministrului leton al transporturilor, Tālis Linkaits, compania națională de căi ferate este pregătită pentru toate scenariile posibile, cel mai rău incluzând chiar și concedierea a 600 de angajaţi.

Ministrul leton al transporturilor a explicat situația în care se află calea ferată letonă la televiziunea Rīta panorāma. Potrivit acestuia, volumele de transport feroviar de marfă în luna martie „ar putea crește cu 30% față de aceeași perioadă a anului trecut, însă acest lucru s-ar datora doar faptului că firmele încearcă să-și scoată mărfurile din Rusia cât mai curând posibil”. Deci creșterea temporară a volumului nu reflectă întreaga imagine. De fapt, volumele scad dramatic, iar traficul feroviar de marfă pe care Letonia îl avea înainte cu Belarus și Rusia nu poate fi complet înlocuit, relatează Rail Freight. În cel mai rău scenariu, „volumele de transport feroviar de marfă s-ar putea contracta cu 85%, iar compania națională ar trebui, eventual, să rezilieze contractele a 600 de angajați”, a spus Tālis Linkaits.

LDz lucrează în prezent la un plan de acțiune pentru a face față situației. Primele anunțuri cu privire la modul în care își propune să gestioneze volumele în scădere vor fi disponibile în mai. Cu toate acestea, compania conturează deja o strategie de diversificare în căutarea unor fluxuri alternative de trafic. De exemplu, așa cum a menționat ministrul, „din toamna lui 2021, Letonia primește mărfuri din Kazahstan, în special cărbune. Mai mult, Kazahstan caută modalități de a folosi Letonia ca alternativă la Sankt Petersburg”. Cu toate acestea, este neclar care este ruta.

În general, Letonia se uită către Asia Centrală și China pentru a atrage mai multe volume feroviare. În afară de Kazahstan, şi Uzbekistanul se află pe lista țărilor care și-ar putea trimite marfa către statul baltic. „Ministerul lucrează din greu pentru a negocia cu țări precum Kazahstan, Uzbekistan și China pentru a recupera o parte din transportul de marfă.”