Într-un document trimis la Bruxelles, Guvernul României își propune un plan amplu de redresare a economiei după pandemie. Potrivit acestuia, se are în vedere reducerea emisiilor de gaze cu 7% față de nivelul din 2019 printr-o serie de măsuri cum este taxarea vehiculelor în funcție de distanța parcursă și descurajarea înmatriculării celor mai vechi de 15 ani.

Planul mai cuprinde revizuirea principiilor de impozitare a proprietății, dar și înghețarea numărului de bunuri și servicii ce beneficiază de cote reduse de TVA. Reforma vizează și sectorul de stat, unde salariile și pensile nu vor mai crește, iar persoanele din fruntea instituțiilor nu ar mai trebui să fie numite politic. Cele mai multe măsuri urmează a fi implementate până în 2024, în timpul mandatului actualului Parlament.

Prin aceste măsuri, guvernul își propune ca până în 2024 să asigure o creștere economică anuală semnificativă, pentru a accelera procesul de convergență economică blocat în timpul pandemiei, așa cum se arată în documentul pus la dispoziţie de către UNTRR. Obiectivele vor fi susținute de unele reforme concrete incluse în Planul de recuperare și reziliență.

Emisiile de gaze ar trebui să scadă cu 7%

Una dintre măsuri se referă la emisiile de GES (gaze cu efect de seră), care ar trebui să scadă până în 2026 cu 7% față de nivelul din 2019, în urma unor reforme care ar trebui să intre în vigoare din 2023.

În plus, se are în vedere şi modificarea politicilor de tarifare a drumurilor de la o abordare bazată pe tonaj la taxarea în funcție de distanța parcursă, implementarea principiilor de impozitare ecologică, descurajarea înmatriculării mașinilor mai vechi de 15 ani, creșterea schemelor de casare pentru vehiculele poluante și încurajări fiscale pentru vehiculele cu emisii zero, dar și suport pentru extinderea infrastructurii de încărcare a mașinilor.

Se schimbă principiile de impozitare

Reforma politicii fiscale are ca scop creșterea veniturilor fiscale cu 0,2 puncte procentuale din PIB și reducerea decalajului de TVA cu 5 puncte procentuale din PIB printr-o serie de măsuri ce ar trebui adoptate până în 2024. Una dintre măsuri se referă la revizuirea principiilor de impozitare a proprietății, în special în respectarea diferitelor regimuri de impozitare a clădirilor în funcție de statutul proprietarului (persoană juridică sau fizică).

În plus, se are în vedere efectuarea unei analize a sistemului fiscal pentru identificarea distorsiunilor și a domeniilor care pot aduce venituri, în special pentru impozitul pe profit, pe venit și contribuțiile de asigurări sociale. Se vor retrage treptat și stimulentele fiscal excesive, în special pentru impozitul pe profit, pe venit și CAS, iar numărul de bunuri și servicii ce beneficiază de cote reduse și super reduse de TVA de 9% și, respectiv, 5%, va fi înghețat.

Guvernul mai are în vedere, printre altele, îmbunătățirea administrării marilor contribuabili, introducerea unui model mai transparent și orientat spre servicii de administrare a veniturilor, descurajarea plăților în numerar, în special în relațiile B2B, dar și îmbunătățirea cooperării între administrația fiscală și inspectoratele muncii pentru a combate economia gri.

Dispar directorii numiți politic

O puternică reformă se anunță în cadrul companiilor de stat, unde se pare că nu vom mai vedea la conducere persoane numite politic, ci profesioniști în domeniu. Iar conducerile interimare vor fi permise numai în situații excepționale clar menționate în lege. În plus, va fi introdus un sistem de indicatori de performanță pentru membrii Consiliilor de Administrație, în funcție de care vor fi renumerați. De asemenea, vor fi lansate procedure de audit pentru companiile aflate într-o situație proastă și vor fi lansate planuri de restructurare pentru acestea.

În Administrația publică se va introduce un sistem de planificare multianuală pentru nevoile de recrutare, iar în ceea ce privește recrutarea funcționarului public superior sistemul va interzice politizarea funcțiilor. De asemenea, vor fi introduse și mandate limitate de timp pentru funcțiile de conducere.

Salariile publice rămân la nivelul din 2019

Un alt proiect ce urmează a fi implementat în 2022 vizează cheltuielile cu salariile publice ca pondere din PIB, acestea fiind înghețate la nivelul lui 2019, dar și limitarea bonusurilor și a indemnizațiilor și acordarea bonusurilor de performanță pe baza unor criterii definite de lege. Puse în practică, aceste măsuri ar trebui să contribuie la diminuarea diferențelor salariale dintre sistemul de stat și cel privat, astfel statul să nu mai fie un concurent al companiilor private în condițiile lipsei de personal cu care se confruntă companiile private de la noi.

Pensionarii, însă, vor fi stimulați financiar să își prelungească viața profesională dincolo de vârsta normală de pensionare, deoarece pe termen mediu și scurt nu se mai are în vedere creșterea pensiilor, decât pentru cei care beneficiază de pensii minime pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei.  Se elimină pensionarea anticipată și se va introduce un nou sistem bazat pe o formula de calcul stabilă și o indexare automată a pensiilor, în timp ce indicele de corecție este eliminat.

Abonament newsletter

Alte metode de abonament

VIDEO    Interviuri
Video interviu Alexandru Catană: Quehenberger Logistics îşi consolidează poziţia de top din România
Dacă începutul pandemiei a adus Quehenberger Logistics în situaţia de a apela la somaj tehnic pentru o parte din angajații săi, compania și-a continuat creșterea ajungând în prezent la cea mai mare su...

Căutare